Translate

November 7, 2011

Pachetul de acasă

Ei bine aflaţi că şi în Dublin ajung autocarele româneşti cu turişti sau în cazul nostru cu pachete. Pleacă chiar de sub nasul părinţilor mei, de la Vama Veche de la Gara Iaşi şi ajung în Dublin. Cred că de fapt pleaca din Suceava, trec prin Bistriţa şi Cluj din ce am văzut eu pe site-ul lor.
Ei povestea pachetului se întinde pe vreo două luni. Întâi a aflat mama că există această posibilitate. Apoi ne-am gândit că ar fi câteva chestii pe care le-am uitat acasă. Apoi am făcut o listă, asta a durat cel mai mult. Apoi am aşteptat ziua, că pleacă doar joia şi coletele se duc de miercuri. Apoi am aşteptat să ajungă, cu câteva emoţii că fix acum a avut loc un accident în lanţ pe M5 în Anglia (e posibil ca autocarul nici să nu treaca pe M5, da emoţii eu tot am avut). Apoi am avut emoţii că trebuia să ne tocmim la preţ şi nici eu şi nici Alin nu suntem mari negociatori. Apoi nu ne sunau, am vizitat castelul despre care tocmai am scris, tot cu ochii pe celular. Apoi dintr-o dată un apel ratat, românii dădeau beep-uri. Apoi lungi discuţii la telefon cu un moldovean sadea care dădea indicaţii despre străzi, locuri şi hoteluri în engleză.. Apoi am ajuns, am luat pachetul, nu a trebuit să ne tocmim că preţul ni s-a părut rezonabil, mai ales când nu am reuşit să ridicam de jos pachetul. Apoi am ajuns acasă, l-am desfăcut în cel mai brutal mod posibil. Apoi ne-am minunat de ce am putut găsi acolo, vreo 6-7 borcane cu nişte treburi, plus o brânză care s-a scurs peste haina mea verde, plus mălai (esenţial în familia noastră), plus dulciuri şi pentru noi şi pentru Dea (Dea cred că le-a mirosit din prima că stătea în jurul coletului şi tot baga capul să vadă când ajungem şi la ale ei...), plus narghileaua (da narghileaua, alt lucru esential), plus broşele mele în formă de broască ţestoasă, de asemenea esenţiale, chiar nu ştiu cum de le-am uitat acasă...plus alte minunăţii de măncare ce cu siguranţă nu se găsesc la Tesco, da se găsesc în România :)
Aşa că după o zi de hălăduit după castele şi bâjbâit dupa Travel Lodge-uri am mâncat ce ne-a trimis mama şi Să-i dea Dumnezeu sănătate!!!! să ne mai trimită şi tatălui meu Să-i dea Dumnezeu spate puternic, să le care!!!
Acum probabil că primul lucru va fi să o aduc pe mama la Tesco să vadă că Irlanda nu e chiar o insulă izolată în ocean şi că avem de toate aici, dar dacă nu punea ea borcanele de la Iaşi la Dublin, cu autocarul, ce vă mai scriam eu aici???

3 comments:

Alex. said...

Cumva gand la gand cu bucurie :)...Ma tot intrebam de ceva vreme cum sa iti scriu cateva randuri pe acest subiect. Nu am gasit o adresa de e-mail si nici nu voiam sa sa iti poluez topicul cu intrebari offtopic asa ca subiectul tau de azi imi pica la fix! Am incercat si eu sa gasesc o cale de a trimite pachete cu destinatia Dublin dinspre Bucuresti. Am gandit initial ca firme precum Atlassib sau Eurolines trebuia sa aiba destinatia Dublin...cel putin dupa ce scrie pe site-ul lor vad ca nu se pot face astfel de comenzi...Deci rugaminte mare, daca nu aici pe blog, poate pe privat(banuiesc ca tu imi vizualizezi adresa de mail) poti sa imi dai ceva relatii suplimentare, o firma...ceva date de contact? As vrea cat de curand sa transmit si eu un pachet. Multumesc mult! Scuze daca nu era locul potrivit ca sa-ti solicit aceasta informatie.

Raluk said...

Buna ziua, nu e nici un deranj. Chiar sunt fericita ca cineva a gasit o utilitate postarii mele de azi. Din cate stiu eu din Bucuresti pleaca firmele astea mari gen Eurolines si Atlasib. Recent o prietena a vrut sa imi trimita colet din Bucuresti si pur si simplu nu a gasit nici o firma si am recurs la posta. Parintii mei au trimis pachet prin firma Tarsin http://tarsintrans.ro/tarife.htm#irl care pleaca din cate vad eu din zona Moldovei, Suceava-Iasi-Dublin. Cica ei de fapt cara mai mult pachete decat calatori si cand ne-am ridicat noi pachetul am vazut ca duc si invers, adica din Dublin spre Romania. Pe site vad ca au si drumuri Bucuresti-Iasi, asa ca poate va intelegeti cu ei sa ia pachetul din Bucuresti si sa il transfere ei spre Dublin. Altfel habar nu am.
Noi pentru aproximativ 40 de kg am platit 40 de euro, cica ar cam fi un euro si ceva pe kg. Noi eram pregatiti sa negociem 45-50, da cand am vazut ca ne-a cerut 40 nici nu am mai negociat, oricum coletul era plin de borcane, deci era greu...
Asa ca din Bucuresti eu si prietena mea nu am gasit alta modalitate de a trimite colete decat prin posta romana, ea mi-a trimis un plic mai mare si cica a dat in jur de 12 euro, dar a ajuns cam in doua saptamani sau cumva pe acolo...
Acum sincer treaba asta cu coletele a fost ceva la modul experimental, adica noi nu vom mai trimite/primi colete pentru ca nu avem de ce. Cam 80 la suta din ce ne-a trimis mama sunt produse ce se gasesc si aici si calculat la fiecare euro cred ca am platit mai mult decat daca le-am fi luat de aici. Aici sunt doua alimentari romanesti, deci chiar si salamurile sau alte produse la care irlandezii nu sunt mesteri le gasim. Promit ca intr-o zi am sa merg la magazinele respective sa fac poze si sa vorbesc cu cei de acolo...
M-am luat cu vorba...deci eu din Bucuresti am primit prin posta, iar de la Iasi prin aceasta firma Tarsin.
Sper ca v-am ajutat.
Raluca
P.S. Cred ca mi-am scos mailul de la profile dupa ce un cititor inrait imi trimitea amenintari chiar si pe mail, da acum cred ca s-a potolit deci il voi republica :)

Alex. said...

Multumesc foarte mult pentru informatie. Sigur ca este utila!!! Am sa-i contactez cat de curand.
In rest...deh nu te pune la mintea tuturor diliilor :)
Sunt situatii, cum a fost cea de fata, in care zic eu...este util sa existe o modalitate de comunicare extrablog. Am observat ca si pe contul de facebook al blogului nu pot fi trimise mesaje, deci practic nu aveam cum sa-ti scriu decat asa... Nu ma pricep prea tare la administrare de bloguri dar imposibil sa nu se poata filtra corespondenta de asa natura incat sa poti bana pe cineva care te deranjaza. Macar pe facebook, e simplu, daca activezi obtiunea de mesaje si ai astfel de probleme dai "unfriend"...si ai scapat :) Hai ca m-am luat si eu cu vorba...Multumiri inca odata!