Translate

November 21, 2011

Cum am scris eu la ziar

Nu cred să mai fi scris ceva la vreo publicaţie pe hârtie din primul an de facultate, când trimiteam cu Andrei articole la Monitorul de Iaşi să vedem dacă ne sunt publicate. Pur şi simplu presa scrisă nu m-a tentat niciodată, nu ştiu de ce. Contrar opiniei profesorilor de la Garabet Ibrăileanu, liceul pe care l-am făcut în Iaşi, nu am scris nici măcar la revista clandestină a elevilor din acel liceu, editată culmea, de Alin. Nu mi-a plăcut şi în continuare nu îmi place, chiar dacă puteţi asocia scrisul la blog cu scrisul în ziare sau reviste.
La un moment dat m-a bătut gândul să îmi iau un part-time la o revistă colorată ce apare lunar. Mă gândeam atunci că nu poate fi greu să scremi un articol pe lună. Apoi m-am uitat un pic la evenimentele de modă ce erau obligatorii pentru un job chiar şi part-time la o astfel de revistă. Nişte descreieraţi pe care nu mi-aş da nici mucii. Aşa că am renunţat şi la reviste. Le citesc, mă minunez, aştept ziua când cineva cu destulă minte le va spune că sunt niţel anapoda, dar atât.
Aşa că uite a trebuit să ajung în Dublin ca semnătura mea (ce aiurea sună, parcă aş fi Patapievici) să apară într-un ziar. Este vorba de Actualitatea IRL, despre care v-am vorbit în articolul cu alimentarele. O săptămână mi-a luat să mă decid. Adică idei aveam, dovadă cele trei articole publicate în acelaşi ziar, da parcă nu îmi suna bine, parcă ziarul era nu ştiu cum, parcă nu eram pregătită...
La dracu, 11 ani am scris ştiri la radio, un articol, fie el şi în ziarul românilor din Irlanda e un articol, e jurnalism (pe alocuri) şi e ceea ce mi-am dorit totdeauna să fac, e pentru ce m-am pregătit... Cu aceste chestiuni în cap le-am scris celor de la ziar. Mi-au răspuns în 5 minute, poate dacă răspundeau greu mă lăsam pe tânjeală. Mi-au zis că în 5 ore ziarul pleacă spre tipografie şi dacă pot produce ceva măreţ în 5 ore să le trimit. În două ore scrisesem 3 texte pe care le-am trimis. Mi-au zis că le publică pe toate şi m-au rugat să le trimit şi o poză dacă vreau să fiu colaborator permanent. Asta a fost tot.
Ba nu, duminică m-am dus la alimentara Moldova şi mi-am luat trei ziare, unul pentru părinţii mei, unul al meu şi unul să fie. Le-am răsfoit în faţa magazinului şi fericită le-am citit pe o bancă pe malul gârlei. Aveam trei texte, modificate spre deloc, într-un ziar...
Asta chiar e tot...acum îmi traduc CV-ul şi mă îndrept spre radio. 11 ani de presă nu au fost chiar degeaba :))
Raluca

6 comments:

Anca M said...

Bravo, Raluca si succes!

eliza said...

bravo, Ralu! astept prima inregistrare cu tine vorbindu-le romanilor din Dublin. te pup!

Raluk said...

Multumesc mult. Sa fie, cum zice superstitiosul :)

Raluk said...

Oho Cred ca mai ai ceva de asteptat :))

Mimiblonda said...

Sa fie intr-un ceas bun, Raluca!

Raluk said...

Multumesc mult :)

There was an error in this gadget