Translate

February 28, 2012

Ruşii şi românii nu sunt chiar atât de diferiţi

După 1989, adică după Revoluţie am observat că dacă spui că ne asemănăm cu rușii faci o blasfemie sau ceva. Toţi vrem în vest şi ca om care stă în vest de ceva vreme, aflaţi că vestul nu e mare lucru. Da sunt mai civilizaţi, nu se îmbulzesc în autobuz, nu au câini vagabonzi şi nici nu se stă la coadă la ghișee deservite de femei nefutute, dar în rest au tot ce avem şi noi în România şi uneori chiar mai puţin.
În schimb, în vest, la vest de România, în Irlanda, în Dublin sunt mulţi ruşi. Am învăţat să îi deosebesc de polonezi şi zic eu că sunt o groază. Poate la fel de mulţi ca şi românii. Şi de obicei în autobuz am timp să îi analizez şi ştiţi ceva? dacă iei un român, un rus şi un francez, românul seamănă cu rusul mai bine decât cu francezul. Nu ştiu să pun exact punctul pe i, dar trăsăturile sunt comune, femeile sunt frumoase, accentul pus pe cuvinte este acelaşi, chiar şi gesturile.
Asta am descoperit eu de când am ajuns în Dublin şi tot de când sunt în Dublin îmi doresc să vizitez Rusia. Aici zborurile Dublin - Moscova sunt mai ieftine decât Bucureşti - Moscova, deşi teoretic distanţa este mai mare...
Ei şi în această dimineața, colega rusoaică a lui Alin, cu care m-am împrietenit inclusiv pe facebook, a pus acest link: Zece lucruri pe care să nu le spui sau să nu le faci în Rusia. Pentru că vreau să ajung acolo am deschis şi am citit. Şi ştiţi ceva? aceleaşi 10 lucruri se aplică şi în România.
Să le luăm pe rând.

1. Să nu vii într-o vizită cu mâna goală. Eu una am chestia asta, adică măcar băutura o aducem noi, iar dacă mergem prima dată în casa cuiva, clar cadoul este mai substanțial. Acum nu e cadou la propriu, adică nu aducem tablouri sau vaze sau mai ştiu eu ce, o cutie de bomboane sau ceva asemănător.

2. Nu intra încălțat în casa cuiva. La mine în casă nu s-a aplicat niciodată pentru că în acest caz trebuie să furnizezi papuci sau oamenii să stea stingheriți în picioarele goale. Plus că de când o avem pe Dea pot da cu aspiratorul din 5 în 5 minute, tot e păr pe jos. Şi cum nici mie nu îmi place să fiu descălțată când mă duc în vizită, aplic aceeași regulă şi în casa mea. Însă practica asta am întâlnit-o des în casele românilor şi chiar a tinerilor. Nu condamn, fiecare îşi impune regulile în casa lui, spun doar că semănăm cu ruşii...

3. Nu fă glume pe seama părinţilor. Rușii sunt politicaly incorect, adică în casa lor poţi râde despre oricine şi orice, numai că atunci când vine vorba despre părinti se impun nişte limite. Nu că aş fi eu vreo glumeață, dar tendinţa am observat-o şi în România.

4. Nu spune "Na Zdorov'ye!" când ciocnești un pahar. Punctul acesta e poate singurul ce are legătură fix cu ruşii şi mai puţin cu românii, deşi şi noi avem treburile astea. În Moldova noi spuneam Noroc, în schimb în Bucureşti se zice Sănătate, iar când zici Noroc întorci câteva priviri... Poate datorită iubirii eterne pe care o poartă bucureștenii, moldovenilor :)

5. Nu lua chiar cămaşa de pe om. Adică ruşii sunt foarte darnici. Este posibil ca aflat într-o vizită să admiri un obiect din casă, iar proprietarul să ţi-l ofere. Politicos este să refuzi. Şi printre prietenele mele am astfel de oameni darnici, eu recunosc nu sunt darnică, ba dimpotrivă.

6. Nu umbla îmbrăcat nepotrivit. Cred că asta e mai degrabă sensul. Am prietene care se îmbracă frumos şi se machiază şi ca să ducă gunoiul, în schimb şi eu am în sânge chestia asta că la teatru, la vreo ocazie sau chiar la restaurant nu te duci în hainele de la serviciu. Bine acum în restaurante vezi femei îmbrăcate office mai tot timpul, dar ştiţi la ce mă refer. Ei am observat că vesticii nu prea se preocupă cu îmbrăcămintea. Am văzut şi pe stradă, tricouri rupte, decolorate, haine care nu se potrivesc, iar dacă irlandezele care umblă cu balerini în miezul iernii sau irlandezele în pijamale în supermarket nu stau mărturie acestui fapt, ce o mai sta?

7. Nu te aştepta să plătiţi în mod egal. Am descoperit şi eu chestia asta când am început să am întâlniri. Deşi eu mi-am plătit totdeauna partea mea, ştiu fete care chiar plecau fără bani de acasă pentru că nu se aşteptau să plătească. Am auzit expresia: 'El m-a invitat' de mi-a stat în gât o perioadă şi ca să fiu altfel, chiar insistam să îmi plătesc consumația. Şi acum dacă mă întâlnesc cu cineva în oraş, plătesc partea mea. Şi atunci şi acum consider că mă îndatorez cumva, deşi ştiu că sunt cu capul la faza asta. Dar da, româncele ca şi rusoaicele se așteaptă să nu trebuiască să scoată bani, dacă sunt invitate la masă.

8. Nu lăsa femeile să care greutăți. Asta o am chiar şi eu. Nu ştiu de ce mă aştept ca Alin să care sacoşele mai grele, deşi forţa ar fi aceeaşi. Aici toţi cară sacoşe şi nu ai să vezi femeia mergând în faţă, iar bărbatul cocârjat de sacoşe în spate. Bine nu vă închipuiţi că îl chinui eu pe Alin, car şi eu, dar dacă e doar o sacoşă mi se pare firesc să o care el. Aici dacă sunt cumpărăturile femeii, de multe ori şi le cară singură, iar bărbatul merge cu mâinile în buzunar.

9. Oferă locurile bătrânilor în mijloacele de transpot în comun. Vă rog, trebuie să recunoașteți că pe asta o avem, ba chiar s-a ajuns în aşa hal că bătrânii cer să li se dea locul. Am văzut cazuri de bătrâni care se aşteptau de la vreo gravidă la un astfel de gest. În Bucureşti chestia asta e dusă la extrem, iar bătălia pe locuri este acerbă la urcarea în mijlocul de transport în comun. În Dublin nu pleacă autobuzul dacă sunt prea mulţi oameni în picioare. De obicei pot sta maximum 4, iar sus nu se stă în picioare deloc. Însă mi-a zis chiar Alin că într-un autobuz s-a ridicat să ofere locul unei bătrâne, iar aceasta a protestat. Şi am întâlnit şi eu cazuri de bătrâni care preferau să stea în picioare, pentru că mergeau o staţie sau doua, decât să ocupe un loc.

10. Nu râgâi în public. Bine nici pe celălalt capăt nu ar trebui să iasă nimic în public. Am observat în Dublin că irlandezii nu se sfiesc să râgâie sau chiar mai mult în public pe principiul ce e omenesc nu e ruşinos. Chiar sâmbătă am întâlnit un caz în autobuz, zgomotos şi puturos, iar eu şi Alin ne uitam disperați în jur, în timp ce autorul zâmbea satisfăcut. Ne era ruşine, de ruşinea lui, în schimb el nu avea nici o ruşine. Pe asta clar o avem, în schimb vesticii nu o au.

Cam astea sunt cele 10 chestii. Protestați cât vreţi, eu zic că unele ţin de buna creştere şi de cei 7 ani de acasă, să nu umbli pe stradă îmbrăcat în haine murdare sau rupte şi să nu râgâi sau mai rău în public mi se par de bun simţ. Ar trebui să le aibă toată lumea, eu aşa consider. Restul sunt lucruri de care încercăm să scăpăm odată cu apropierea de vest. O fi bine, o fi rău?
Raluca

2 comments:

Anonymous said...

inca una: aici omuletii se aseaza pe un loc in autobuz sau metrou si urca picioarele (talpile, adica) pe locul din fata lor.
si inca una: in Toronto toti casca fara sa puna mana la gura.
bine, ei generally speaking nu pun mana la gura. nici cand tusesc sau stranuta. astea se produc "in your sleeve". (devine periculos pentru femei sa-si tina barbatul care a tusit sau stranutat de brat, nu asa?)

nu stiu, raluk, nu generalizez, dar torontoanii (o mare parte, as spune majoritatea) au mentalitate de villagers. sunt tarani. a fost prima impresie si nu mi-am schimbat-o. inca.

luigean

Raluk said...

Si dublinezii urca picioarele pe scaune, mai ales cei tineri, dar ei stau in spatele autobuzelor, iar noi stam mai in fata. In schimb am observat ca nu se aseaza pe locul de la culoar, ci doar pe cel de la fereastra, tocmai pentru a lasa locul liber pentru ceilalti calatori.
Si dublienzii stranuta tot in maneca. Acum poate locul e mai stramt, decat mainile, poate iese printre degete sau stiu eu care o fi motivul acestui obicei...

There was an error in this gadget