Translate

February 26, 2012

Barcelona - Spania - Sfaturi, Preţuri, Comentarii...

M-am uitat în urmă la postările de prin alte locuri şi am realizat că abia în ultimii ani am scris câte o astfel de postare, despre Viena-Bratislava-Praga, Dublin, Veliko Tranovo şi Veneţia-Siena-Florenţa. Despre Londra, Istanbul, Madrid, Budapesta nimic de acest fel. Aia e. Mi-ar fi plăcut şi mie să fi scris, să mă uit acum să văd cât am dat pe bilete sau să îmi reamintesc. Nu m-a dus capul.
În fine, despre Barcelona cred că v-am făcut deja capul calendar, dar nu mă pot abține. Este unul din orașele mele favorite, alături de Istanbul. Şi deşi am zis că mă voi întoarce (şi mă voi întoarce), cred că prima plecare în Spania va fi la Alhambra în sud. Am văzut postări de acolo şi e superb. Şi apoi dacă planuri nu ne facem ce ne mai rămâne?
Înainte de a începe trebuie să îi mulțumesc Iuliei. Dacă nu era ea Barcelona ar fi fost mult mai anostă. Ea este cea care mi-a făcut poze, cu ea am vizitat toate muzeele, mi-a descâlcit ițele metroului, de în ultima zi am putut să mă plimb singură, ea mi-a explicat cum să ajung la aeroport, ea mi-a dat ponturi despre reducerile la transport de care puteam beneficia şi cel mai important ea a fost gazda de nota 10 alături de Molly.
Am să încep cu preţurile, pentru că văd că asta preocupă pe toţi cei care ajung la astfel de postări.
Eu pe avion am dat 100 de euro. Am mers cu AirLingus din Dublin, dar am înţeles că şi Eliza cu Wizz Air din Bucureşti a dat tot cam pe acolo. AirLingus este companie irlandeză, care nu e chiar low cost, compania irlandeză low cost este Ryan Air. Eu abia aşteptam să merg altundeva decât în România să văd dacă şi ceilalţi se comportă la fel, adică se ridică prea devreme, trag bagajele peste capul tău, ţipă, urlă, copchii prosti în avion...românisme. Ei bine între Dublin şi Barcelona nu am văzut aşa ceva. A fost într-adevăr un copil, singurul, chiar în rând cu mine, dar a fost liniştit rapid pentru că cineva a făcut reclamaţii. Deci copii urlători, nu am avut. Spaniolii sunt un fel de români, adică şi ei nerăbdători să ajungă acasă, dar până nu s-a pus semnalul de centură, pe bune dacă s-a ridicat vreunul. Nu mai spun că şi-au scos bagajele destul de repede şi au ieşti şi nu am văzut telefoane deschise decât în autobuzul care ne ducea de la avion la terminal. Deci ca românii, doar că mai civilizaţi. La întoarcere nu mai zic, irlandezii oricum respectă regulile şi în plus eram doar 29 într-un avion de cel puţin 100, aşa că din nou nu am avut neplăceri, ba chiar la întoarcere am ațipit şi am pierdut masa aşa că m-am trezit doar cu o brioşă pe masa de lângă mine. Când m-am trezit un tip, ajutor de bord, mi-a făcut semn că e a mea şi m-a întrebat dacă vreau şi apă.
Deci avionul 100 de euro, cumpărat cu aproximativ 3 luni înainte.
De la aeroport m-a pescuit Iulia şi tot ea s-a descurcat cu trenul. Avea un card din acela T10 despre care am văzut mai multe sfaturi pe diferite bloguri. Numai că nouă, trei, T10 ne ajungea cam o singură zi, aşa că ne-am luat T70 pe care am dat cam 52 de euro. E un card cu 70 de călătorii ce pot fi făcute pe perioada unei luni, 30 de zile. Noi l-am folosit şi în metrou şi în autobuz şi în tramvai, deci cred că merge pe toate mijloacele de transport în comun.
De la aeroport am înțeles că este şi un autobuz ce te duce în Piaţa Catalunya şi care costă 5.3 euro.
Intrările la muzee le-am plătit întregi. Există un Barcelona Card, dar am zis eu că nu voi vizita chiar atâtea muzee cât să merite investiția. Apoi reduceri la muzee poţi avea dacă îţi cumperi un bilet la autobuzul turistic. Numai că la nici unul din acestea nu am văzut reduceri la cele două case ale lui Antoni Gaudi şi deci nu m-au inspirat. Când am ajuns acasă am citit că ar fi fost reduceri şi la acestea două, eu nu mi-am luat.
Intrările au costat aşa:
Casa Batllo - 18.15 euro
Casa Mia - La Pedrera - 15 euro
Sagrada Familia - 16 euro, 13 intrarea + 3 turnul
Palatul Guell - 10 euro - gratis în prima duminică din lună
Parcul Guell - gratis
Casa Gaudi din Parcul Guell- 5.5 euro
Poble Espanyol - 9.5 euro - gratis cu legitimaţia de presă
Muzeul ciocolatei - 4.3 euro
Acoperiş Arenas - 1 euro, lift
Pentru că am fost în februarie nu am prins foarte mulţi turişti şi deci nu prea am stat la cozi la intrările în muzee. Singura coadă mai consistentă a fost la Palatul Guell, unde aveam intrarea la o anumită oră şi a trebuit să așteptam acea oră. În rest la casele lui Gaudi am trecut ca prin pâine, iar la Sagrada am stat la coadă maximum 5 minute, poate mai mult, doar oricum eram aşa preocupată cu pozele, că au trecut repede.
Mâncarea era mai ieftină decât în Dublin aşa că eu mi-am luat fragi şi dulciuri în prostie. Restaurantele aveau meniuri turistice care nu depăşeau 15 euro pentru trei feluri de mâncare şi cafea sau apă. Dacă sunteți amatori de fructe de mare şi scoici în Barcelona aveţi de astea peste tot. Puiul în schimb era preparat doar la cerere. În general pe masă în oraş nu ar trebui să daţi mai mult de 20 de euro. Noi ne-am cumpărat mâncare de la Carrefour şi a gătit Eliza, deci presupun că am ieșit mai ieftin, dar şi în oraş mâncarea este ieftină. Cel mai mult mie mi-a plăcut la restaurantul de tapas, unde se plătea în funcţie de câte tapas consumai şi un tapas era 1.8 euro.
Trebuie să ştiţi că restaurantele se închid pe la 4 şi mai deschid abia seara la 8. Aşa că ori vă grăbiți la masă, ori în timpul acesta mâncaţi sandvișuri.
Suveniruri eu mi-am cumpărat de la magazinele muzeelor, din Satul Spaniol şi de la magazinele de ceramică. Şi în Barcelona poţi găsi suveniruri scumpe sau ieftine, depinde cât eşti dispus să plăteşti. La magazinele de ceramică de exemplu, erau nişte suporturi de pahare pictate în stilul lui Gaudi 6 euro, dar tot 6 euro era un ulcior lucrat tradiţional. La un alt magazin de ceramică am găsit broaşte ţestoase cu 3 euro, pe când pe Ramba erau 5. Magneţii erau până în 5 euro, eu cei mai mulţi mi i-am luat de la magazinul de la Sagrada Familia cu 2.5 euro. Deci depinde pe unde te învârţi şi cât eşti dispus să dai pe suveniruri.
Acum alte sfaturi nu prea am. Încercați să vizitați Barcelona în perioadele mai puţin turistice. Eu am beneficiat din plin de treaba asta şi deşi nu am avut noroc de o vreme caldă, înainte să venim noi şi după ce am plecat în Barcelona s-a ajuns şi la 20 de grade. Dacă stăteai la soare era bine, la umbra, nu prea. Deci chiar şi luna februarie este bună pentru vizitat Barcelona. Vara eu nu prea suport temperaturile ridicate şi la ce am auzit probabil că doar plătită aş merge în Barcelona vara.
În schimb, în orice anotimp, încercaţi să vă plimbaţi pe jos, să mirosiţi oraşul, să îl admiraţi. Măcar o zi lăsaţi goana după muzee şi zăboviţi 10 minute într-o piaţă. Eu în ultima zi am găsit o piaţă mică, în Cartierul Gotic unde am mâncat un sandviș. Ce senzaţie faină... plus că nu eram singura, lângă mine s-a aşezat un tinerel şi-a scos pacheţelul şi parcă am mâncat împreună :). 
Apoi trebuie să ştiţi că Barcelona este foarte dog friendly, am văzut câini la mall, la Desigual, prin centru, prin pieţe, peste tot. Probabil că nu sunt acceptați în toate restaurantele, dar în rest peste tot se poate intra cu câinele.
Cam asta e cu Barcelona. Mi-a mai rămas o postare sau două, pe care le voi scrie cât de curând. În fotografii sunt la Tibidabo şi pe Rambla, iar în a treia este Torre Agbar, lângă care am stat, noaptea.
Raluca

4 comments:

alicee said...

In afara de operele lui Gaudi, restul preturilor au ramas la fel :)
Si eu iubesc tapas si pietele!!! trebuie incercate, si eu cred ca o sa ma specializez pe tapas in urmatoarea vacanta in Spania

Vulpita said...

Bine de stiut, multumim, Raluca!

Raluk said...

Da Alice tapas erau singurele pe care vedeam exact ce e, plus ca sunt mici si se mananca repede.
Nu stiu in restul Spaniei, dar din ce am vazut in Satul Spaniol s-ar putea sa fie peste tot piete mici cu o fantana mica pe care sa poti sta:) si sa respiri orasul :)
Ai in plan o plecare in curand in Spania?

Raluk said...

Cu placere, Vulpita :)

There was an error in this gadget