Translate

December 5, 2012

Un mic sfat: actele în original nu vi le poate reține decât autoritatea emitentă

Am zis să nu scriu cu nervii ghem că cine știe ce mai scoteam pe gură. Aşa cum aţi citit, dacă aţi citit, dacă nu vă spun aici, ne chinuim să locuim legal în Arlon, Belgia. Am avut de cautat apostila de la Haga, am găsit-o (chiar o rudă de gradul I poate pune apostila în locul vostru fără procură), am atașat-o de certificatul de căsătorie şi Dumnezeu sau informațiile de pe net, mi-au dat în al 12-lea ceas ideea sa traducem şi să legalizam certificatul de căsătorie şi apostila (care e doar în română) cât încă certificatul era în România.
Au ajuns prin poștă la noi şi cu el în dinți şi cu celelalte acte am plecat să mă înscriu că vreau să domiciliez în Arlon, cu alte cuvinte că stăm legal. Toate bune şi frumoase, nu mai era negrul mare şi enervant la biroul de care aveam nevoie, era o tipa, ştia puţin engleză...era mai bine. Îi dăm actele pe rând semnez o foaie pe baza căreia îmi va veni un fel de buletin acasă şi ne zice că asta e tot. Bine, bine, da certificatul de căsătorie, apostilat, în original era la ea. Glumesc că a uitat să ni-l dea şi ea spune că nu îl dă, că certificatul de căsătorie în original rămâne la ea şi dacă avem nevoie de el facem o cerere şi beneficiem de o copie. Ba face şi ea o glumă că putem cere câte certificate vrem de la autoritățile din România, ce doar certificatul din mâna ei nu e primul pe care îl avem?
Să mori tu? aproape că i-am spus aşa în română, deşi nu cred că a înțeles.  Nu le am cu legislația din Belgia pe care o tot îndruga ea, dar e un act în original emis de o autoritate care nu e Hotel de Ville Arlon, e Primăria Iaşi, e un act de care vom avea nevoie pe viitor. Nici poliția Arlon nu îţi ridică permisul de conducere emis în România, cum poate ea să rețină un act în original?
După lungi parlamentari, în trei limbi, după ce i-am dat înapoi foaia prin care mă făceam cetățean legal şi i-am zis că venim din România, da proști nu suntem, tipa pune mâna pe un telefon să mai ceară o părere. Şi în timp ce vorbea la telefon o vedeam cum se răzgândește. Dintr-o dată copia tradusă şi legalizată în România era perfectă, deşi înainte nici nu s-a uitat pe ea. Ne-a dat certificatul original, pe care Alin l-a luat în secunda 2 şi l-a pus într-o mapă, a refăcut foaia şi am plecat, evident boscorodind birocrația şi legile de rahat ale belgienilor.
Aşadar dragilor, dacă ajungeți în situația noastră şi autoritățile din țara în care doriți să vă stabiliți vă cer certificatul de căsătorie sau orice act, cu apostila de la Haga, faceți şi o traducere legalizată în România. Just in case, cum spune irlandezul.
Şi în nici un caz nu îi lăsați să vă rețină actele în original.
M-am hotărât să scriu această postare pentru că tipa, senină a spus că au mai fost români (totdeauna cu un anumit zâmbet pe mutră când spunea români) care şi-au lăsat actele originale acolo, fără nici o garanție că nu vor fi pierdute sau rătăcite, fără nimic la mână că actul lor original e la ei.
Raluca

6 comments:

corina said...

Va apreciez pe toti cei care impartasiti din experienta voastra pe bloguri.
Eu dupa ce am venit din vacanta de vara am sortat toate chitantele in ideea de a face un buget de calatorie (in bani si timp) pe care sa il postez pe internet. Nu am reusit!
Va admir pe toti cei care reusiti sa va concentrati si sa consumati din energia voastra pentru noi astia care citim de zor.

alicee said...

Foarte bun articolul, de luat aminte!

Raluk said...

La mine deja e deformare profesionala :)
Faza e ca mi-ar fi placut ca toate prin care am trecut sa le stiu dinainte, mi-ar fi placut ca in Dublin sa aflu de undeva de pe netul asta mare unde sunt chestiile mici, gen coafor care sa inteleaga in romana ce vreau, gen de unde pot cumpara malai, puteam trai si fara ele, dar mi-ar fi placut sa caut pe google si sa le gasesc. Nu a fost sa fie, am batut eu strazile Dublinului si cum gaseam ceva faceam poze si puneam pe blog. In ideea ca altii in urma mea sa nu treaca prin ce am trecut eu. Si stiu deja 4 oameni care s-au stabilit in Dublin si carora blogul meu le-a facut viata putin mai usoara.
Asa si in Arlon, am primit si mailuri ca m-as lauda, astea de obicei trec in spam direct, da mi-ar fi placut ieri cand am dat fraza din titlu pe google si in roamna si in engleza sa gasesc un raspuns. Am citit cateva zeci de pagini despre certificatul de casatorie, dar nimic despre cine ti-l poate lua. Am scris la comisia europeana, e o pagina cu intrebari si am avut norocul ca mi-au raspuns in decurs de ore, ca e ilegal sa ti se retina un act eliberat in alta tara.
Acum sper ca macar romanii care vin in Belgia sa nu treaca prin ce am trecut eu, mai ales ca mi-a zis tipa in fata ca sunt oameni care isi lasa acolo actele in original si ii inteleg ca in graba de a te inregistra si in disperarea de a scapa de acte, il lasi acolo, ce poti face?
Deci dupa toata vorbaraia asta iti multumesc mult pentru comentariu si pentru ca ma citesti :)

Raluk said...

Multumesc mult de tot Alice. Pretuiesc orice vine de la tine :) Multumesc

corina said...

Imi place vorbaraia si imi place sa citesc oameni cu care sunt pe aceeasi lungime de unda.
Am vazut comentariul de la Alicee.
Anul trecut de Pasti am fost la Cinque Terre. Cele mai bune informatii le-am gasit pe blogul ei. La ea pe blog inca nu am comentat.
Alicee iti multumesc si tie!

Raluk said...

Atunci nu pot decat sa ma bucur ca suntem pe aceeasi lungime de unda, sa sper ca te voi atrage si pe viitor si sa iti multumesc ca ma citesti. Da in materie de calatorii si eu imi iau sfaturile de la Alice :)

There was an error in this gadget