a devenit deja o tradiție pe care abia o așteptăm şi pe care nu puteam să o ratăm. Festivalul este foarte bine reprezentat în online aşa că mi-am pus reminder pe fb. ca să nu îl ratez. Şi deşi week-end-ul trecut în Luxemburg au fost o mie de evenimente, unele mai faine ca altele, nu aveam cum să nu ajungem la Contern. Nu vă mai povestesc despre festival pentru că deja ştiţi de anul trecut. Am să vă povestesc ce noutăți am găsit. De această dată nu am mai luat-o pe Dea. Dacă anul trecut prima zi călduroasă a fost în această perioadă, anul acesta căldura a venit prin aprilie şi au fost unele zile caniculare. Aşa a fost şi cea de sâmbătă. Încă de dimineaţă a devenit clar că nu puteam să o luăm şi bine am făcut pentru că a fost oribil de cald, amândoi ne-am insolat şi amândoi ne-am bronzat ca tractoriștii.
Festivalul mi s-a părut identic cu cel de anul trecut. Poate vânzătorii aveau noutăți şi cu siguranţă aveau pentru că Alin m-a târâit pe la toate tarabele şi le-a analizat amănunțit. Eu în schimb m-am uitat după figurine şi după vreo carte mai interesantă, l-am dus pe Harap Alb la Contern (deşi nu ar fi trebuit pentru că noua revistă lansată acum o lună şi mai bine nu a ajuns încă la mine, deşi am abonament...), i-am făcut poze, am băut vreo 3 litri de apă şi am mâncat o gofră foarte faină cu căpşune. Din ce îmi aminteam de anul trecut standurile erau identice, adică aceiași vânzători plasați în aceleași locuri. Ne-am amintit cum trăgea săraca Dea la umbră pe sub standuri. Şi eu m-aş fi băgat sincer sub un stand la umbră, aşa de cald şi soare era.
Însă la un moment dat au venit norii şi am zis că vine şi ploaia, da n-ai să vezi. Când ţi-o dorești nu vine şi când nu ţi-o dorești vine şi stă cu zilele sau chiar săptămânile. Însă măcar am putut umbla prin Contern fără să ne mai fie frică de soare.
Nu ştiu dacă vă mai amintiţi de anul trecut, dacă nu vă povestesc eu acum. Pe scurt această mică localitate din Luxemburg se închide traficului rutier pentru un week-end şi se deschide iubitorilor de banda desenata şi nu numai pentru că am văzut figurine şi din cele mai recente seriale americane şi din filmele SF şi Fantasy, deci şi dacă nu vă place banda desenată, aveți ce face, plus că e ca o sărbătoare câmpenească cu standuri cu mâncare şi băutură, cu formații live şi alte atracții.
Ca şi anul trecut indicatoarele au fost înlocuite de semnele specifice Festivalului Internațional de Bandă Desenată
Aşa arătau grătarele
Chiar una dintre imaginile nasoale ale României sunt grataragii cu maieul cu găurele ridicat peste burtă, cu micul pe grătar şi cu berea la pet. Să ştiţi că luxemburghezii sau belgienii nu sunt departe. Le lipsesc maieul şi berea la pet, în schimb fac grătare pe unde nici nu te aștepți, cum ar fi cele mai înguste balcoane.
Harap Alb la intrarea în Contern
Harap Alb la târg
Tarabele cu bandă desenată pe străzi
Să ştiţi că am văzut şi în acest an oameni care plecau de la festival cu trollerul plin cu reviste sau cărţi
Figurine din Big Bang Theory
Alin şi un fel de mascotă a festivalului
Eu şi personajele mele preferate
Centrul festivalului
Eu la plecare
V-am promis noutăți.
V-am spus că Alin a scotocit fiecare tarabă şi chiar s-a tocmit cu unul să îi lase o revistă la un preț mai mic. Habar nu aveam ca are aceste calități. Ei bine cum mă adăpostisem eu undeva la umbră vine el triumfător la mine cu o carte. Deja ştiţi că eu sunt poreclită Dracula, din cauza alergiei mele la soare, aşa că o carte cu Dracula, s-a gândit el, că mi-ar plăcea. Şi nu e o carte oarecare e o carte ce cuprinde toate miturile legate de Dracula, inclusiv nuvela lui Bram Stocker, transformate în benzi desenate. Una dintre aceste povestiri a fost scrisă de un belgian care chiar a fost în România şi chiar știa cine era Vlad Ţepeş pentru că personajul principal chiar seamănă cu Ţepeş. Puteți vedea şi voi oamenii trași în teapă şi menționarea Castelului Poenari.
Însă noutatea supremă mi s-a părut organizarea unei expoziții cu vânzare "banda desenată cu tematică religioasă" chiar în biserica din Contern. Şi unele erau chiar vechi. Era desigur şi Biblia transformată în BD şi chiar vreo două cărți cu viața Papei Ioan Paul al II-lea. Au fost interesante de răsfoit, însă nu mi s-au părut o investiție buna la 20 de euro fiecare. Cu ocazia asta mi-am amintit că în Muzeul Benzii Desenate din Bruxelles erau benzile desenate grupate pe categorii şi una era aceasta cu tematică religioasă.
Cam asta a fost. Eu de această dată nu mi-am cumpărat nimic. Nici nu mai aveam chef de mers de la un moment dat. Voiam răcoare şi o apă rece mare. Însă a fost frumos. Mergem şi la anu :)
Dacă v-a plăcut vă aştept cu un like pe facebook.com/Dichisuriro
Raluca
No comments:
Post a Comment