Translate

January 16, 2013

Franţa - Fortăreaţa locuită de la Montmedy

Aşa cum am promis nu voi mai aşterne aici o grămadă de poveşti pentru simplul motiv că poveştile conţin date şi ani şi sunt plictisitoare de-a dreptul. Pliantul ce ne-a fost furnizat la intrare, singurul în engleză, e plin de ani, de împăraţi şi de detalii ce ar plictisi chiar şi pe cel mai pasionat om de astfel de locuri.
Povestea noastră la Montmedy începe pe 2 ianuarie când după biserica de la Avioth nu prea mai ştiam ce să vizităm. Alin voia de mult să ajungă la fortăreață, eram oricum în Franţa, deci am mers. Drumul de la Avioth la Montmedy cred ca a durat in jur de 20 de minute, dar a fost frumos. Aici părea că a venit deja primăvara, totul era verde, ba erau copaci care înmuguriseră deja. Nu e verdele irlandez, da e verde.
Am ajuns noi în orăşelul Montmedy şi am urmat indicatoarele spre Citadelle de Montmedy. Şi tot cu ochii spre parcare ne-am pomenit că ajungem pe un pod asemănător celui de la Cetatea Neamţului, apoi pe sub o poartă, era ciudat că părea că nu ar fi trebuit să ajungem acolo, da totuşi nu ne oprea nimeni. Pe sub poartă am ajuns în citadelă. O fortăreaţă în toată puterea cuvântului, dar fortăreaţa care era locuită. Am văzut case, mașini, oameni şi chiar câini. Ne-am plimbat prin toată fortăreaţa, da scopul nostru era să ajungem pe ziduri. Se poate ajunge doar pe lângă poartă pe la shop, de unde vă puteţi lua şi bilete (4.5 euro). Aşa că ne-am urcat şi pe ziduri, am văzut fostele cazarme, acum ateliere ale artiştilor, am văzut cuptoarele de pâine şi chiar şi toaleta şi evident am putut admira panoramele din jurul fortăreței.
Trebuie să vă spun că prin zonă pare că nici Crăciunul, da nici Revelionul nu sunt luate în serios ca la noi. Aşa cum puteţi citi pe 2 ianuarie muzeele erau deschise. Între Crăciun şi Revelion copii au fost la scoală, iar în noul an școala a început pe 2 ianuarie. Tot pe 2 ianuarie da şi pe 26 decembrie toate magazinele au fost deschise. Deci practic zi liberă la ei a fost 1 ianuarie şi evident 25 decembrie.
Revenind la fortăreaţă, vă mai spun că a supraviețuit celor două războaie mondiale şi la un moment dat a aparținut Spaniei.
Biserica Sf. Martin 
O fostă baracă, acum atelierul unui artist. 
În cadrul fortăreței sunt şi două muzee, unul al Fortificațiilor şi altul de Artă.  
O stradă din Fortăreaţa de la Montmedy 
Aşa arătau casele din interiorul fortăreței 
Sau aşa 
Din nou o stradă  
Piaţa centrală 
Poarta de intrare 
Orășelul Montmedy văzut de pe fortăreaţă 
Biserica văzută cumva de sus 
Fortificații în stea 
Mi-au plăcut scările astea, care nu duceau nicăieri. 
Fortăreaţa avea şi tuneluri prin care nu am intrat, dar Alin spune că spre deosebire de ceva asemănător din România, erau foarte curate. 
Podul pe care treceai cu mașina pentru a ajunge în fortăreaţă
Cam asta e Citadelle de Montmedy
Ca şi în Irlanda îmi plac mult chestiile turistice da care nu sunt foarte mediatizate şi unde evident nu te calci în picioare cu alţi turiști. Din fericire astfel de locuri sunt şi în regiunea asta, deşi mai puţin organizate ca în Irlanda.
Raluca

3 comments:

Aliceee Traveler said...

Serios? Fara vacanta de Sarbatori? Nici Craciun, nici Rev ... cam trist asa ...

Raluk said...

Da cam trist. Noi ne-am luat liber chiar o gramada, dar copii se pare ca s-au dus la scoala.

corina said...

Este criză. Au cheltuit mai puțini bani. Occidentalii sunt austeri.
Destinația asta este foarte interesanta. 20min cu mașina este excelent. Îmi amintește de Hum și Motovun din Croația.