Translate

October 16, 2012

Viaţa unui român în Irlanda, Dublin - 1

Acesta va fi o postare de sinteză, o postare ce vine după o experiență de un an de stat în Irlanda. Voi încerca să acopăr aspectele vieţii de zi cu zi şi eventual să fie un bun ghid pentru cei care doresc să locuiască pe viitor în Irlanda. La început am sperat că voi reuși să pun totul într-o postare, dar e prea multă informație. Pe hârtie mi-au ieşit trei postări, sper să mă şi ţin de treaba asta. Desigur eu am mai scris despre aceste lucruri şi acolo unde cred că am acoperit domeniul vă voi trimite la postările anterioare.
Aşadar. Irlanda este o ţară la capătul Europei, undeva după Marea Britanie, din care a făcut parte ceva timp. Spre deosebire de alte țări ale Europei, Irlanda e ceva mai tolerantă cu românii ajunși aici. Foarte rar spre deloc vă veţi simți privit într-un anume fel. Irlandezii sunt oameni foarte deschiși  aproape ca românii din acest punct de vedere. De fapt noi avem destule în comun cu irlandezii, iar acomodarea unui român în Irlanda, zic eu, poate fi foarte rapidă şi ușoară. Într-adevăr singurul lucru deranjant este vremea. Dacă vă place soarele şi vreţi plajă vara şi sky iarna, în Irlanda nu aţi nimerit-o. Aici sunt patru anotimpuri într-o zi şi totuși un singur anotimp pe an. Vara temperaturile rar depășesc 25 de grade celsius, când te sufoci de cald, iarna rar trec sub minus 3, când apare zăpada pentru care irlandezii nu sunt echipați şi e posibil să fie trasee de autobuze oprite, magazine închise sau orașe paralizate cu totul, de la doar 5 cm de zăpadă.
Acestea sunt extremele, în general vremea se învârte undeva între 5 şi 15 grade celsius, cu mai mult sau mai puţin vânt în funcție de locul unde stați, mai aproape sau mai departe de mare şi cu destul de multă ploaie. Irlandezii vă sfătuiesc când plecați de acasă vă nu vă uitați umbrela sau gluga, dar nici crema de protecție şi ochelarii de soare.
Cum se ajunge în Irlanda?
Desigur puteţi să veniți cu mașina, dar un drum România-Irlanda vă ia cam 5 zile şi vă ajunge cam la 1000 de euro, incluzând aici benzina, feribot-urile sau trenul pe sub canal, cazări, mâncare şi vignete în Austria şi Ungaria. Noi am făcut drumul acesta de trei ori de acum şi spun că nu îl vom mai face.
În schimb din Bucureşti şi Bacău sunt curse aeriene directe până în Dublin, prin Blue Air, iar din Bucureşti operează şi compania irlandeză Air Lingus. Prețurile pot fi chiar la fel câteodată, doar că la Air Lingus mie mi se pare mai civilizat. Poate sunt şi influențată de pățania lui Alin cu Blue Air despre care am scris aici şi aici. Văd acum că nu nu am scris exact ce s-a întâmplat. Pe scurt e aşa: acum doi ani a nins foarte tare în Dublin. Pentru că nu prea ştiu ce e aia ninsoare irlandezii s-au panicat şi au închis aeroportul. În acest timp cursa Blue Air care a venit din România trebuia să plece înapoi în aceeaşi zi. Oamenii au fost urcați în avion şi după 5 ore dați jos şi băgați în aeroport. Zăpada era prea mare (5 cm), irlandezii sunt nişte putori care la 4 sparg uşa, iar compania românească Blue Air a stat până la 2 noaptea cu zborul amânat şi nu anulat pentru a nu da oamenilor ceva de mâncare şi cazare. La 2 noaptea aeroportul s-a închis, românii fiind evacuați de la poarta de îmbarcare, trimiși cine ştie pe unde, dar somați să vină dimineaţa devreme înapoi că le pleacă avionul. A doua zi, Alin a ajuns în aeroport la 6 dimineaţa, avionul era garat, pista era neagră, teoretic puteau pleca. I-au urcat din nou în avion, unde i-au ţinut de la 10 la 17. Copii mici, femei gravide, că doar știți cum călătoresc românii. Compania Blue Air trebuia să contacteze o firmă de debridaj, o procedură necesară ce presupune în mare dezghețarea avionului pentru a putea decola. Cei de la Blue Air s-au bazat probabil că în Irlanda nu ninge şi nu au contactat o astfel de firmă. Abia la 17 când românii sătui au făcut o revoltă, personalul din avion a chemat poliția  irlandezii şi-au rupt de la buget o amărâtă de debridare, iar românii în maximum o oră au decolat. Au ajuns acasă cu o întârziere de 36 de ore. Ştiu în situații limită companiile low cost sunt frecţie la picior de lemn, pleacă ultimele, au cele mai proaste ore de zbor şi aşa mai departe. Nu a fost vorba de aşa ceva, ci doar de nepăsare.
Paranteza fiind închisă, se poate ajunge în Irlanda cu avionul, dar şi cu autocarul. Firma Tarsim pleacă din Suceava, trece prin Iaşi, Bistriţa şi Cluj şi în 3 zile vă aduce în Dublin. Noi cu această firmă primim şi trimitem pachete spre România. Am scris despre asta aici şi aici. Nu am mers niciodată cu autocarul pe distanțe aşa lungi, nu recomand, dar la o nevoie există şi această posibilitate.
Cum găseşti o casă în Irlanda?
Asta e relativ simplu. Există mai multe site-uri de imobiliare, dar noi le-am folosit foarte tare pe daft.ie si rent.ie. Trebuie să ştiţi că în Irlanda când închiriați un apartament, comisionul agentului e plătit de proprietar. Noi nu am reușit să găsim apartamente direct de la proprietari aşa că am apelat la agenți. Pe aceste două site-uri e distincția clară între apartamente închiriate prin agent sau direct de la proprietar. Se plătește totuși o garanție egală cu chiria, cam la fel ca şi în România. Noi nu am reușit să închiriem din România, pentru că toţi voiau să ne vadă la faţă, dar puteţi încerca. În mare un apartament cu o cameră, îl veţi găsi pe site apartament cu un dormitor, ceea ce în România se traduce apartament cu două camere şi variază între 700 şi 900 de euro în funcție de zonă. Puteţi să căutaţi să împărțiți apartamentul cu cineva sau chiar o casă, găsiţi anunțuri pe site-urile românești sau la magazinele românești despre care voi vorbi puţin mai încolo. Sfatul meu e să vă uitaţi ca apartamentul să nu fie pe curent ci pe gaz. Sunt cartiere în Dublin unde abia acum se instalează gazul. Noi nu am știut şi în loc să plătim utilitățile 120 de euro la două luni am plătit în lunile de iarnă şi 600 de euro la două luni. Aici lumina aşa se plătește  o dată la două luni. În rest cu internetul, televizorul şi altele am rezolvat pe net.
Cum poţi sta legal în Irlanda?
Pentru că suntem cetățeni UE avem drept de ședere în Irlanda, iar din iulie 2012 avem şi drept de muncă. Până atunci românii aveau nevoie de un permis de muncă. Primul pas în obținerea rezidenței, a unei asigurări sociale sau a unei pensii este PPS number, despre obținerea lui am scris aici. Despre ridicarea restricțiilor pe piața muncii am scris aici. Nu intră la acest capitol, românii nu trebuie să îşi schimbe permisul de conducere odată ajunși în Irlanda, unde se circulă pe partea dreaptă, dar pentru cei care vor să îşi ia pentru prima dată permis de conducere în Irlanda, am scris câte ceva aici.
Cred că e suficient pentru o primă postare. Vreau să mai scriu despre transport, cumpărături, socializare, job-uri, animale de companie, haine şi alte treburi pentru casă. Dacă vă preocupă şi alte subiecte pe care eu le-am omis vă rog să îmi scrieți. O postare la o scară mai mică despre traiul în Irlanda am scris aici.
Sper că v-am fost de ajutor,
Raluca

No comments:

There was an error in this gadget