Translate

October 10, 2012

Printre românii din Dublin

A fost o perioadă când nu voiam să aud de românii din Irlanda. Mă supăraseră bârfele şi răutățile de care nu s-au debarasat unii nici la zeci de ani de Irlanda. Îmi fuseseră puse în cârcă lucruri pe care nu le făcusem sau nu le spusesem, iar unii erau invidioși pe simplul fapt că datorită studiilor şi experienței eram mai bună. Eu aş fi învățat ceva de la cineva ca mine şi nu aş fi căutat să îi dau în cap, să demonstrez că sunt mai bun, chiar dacă evidențele erau totuși evidențe. În fine, lunile au mai trecut, eu m-am mai calmat, am învățat să nu îmi mai pese şi am trecut mai departe. Emisiunile TV au evoluat, zic eu, am avut colaboratori noi, mi-am făcut adevărați prieteni şi toate au fost date uitării. 
Iniţial emisiunile TV ar fi trebuit să fie filmate în studiourile televiziunii unde urmau să fie difuzate, însă după prima emisiune ne-a fost clar că trebuia să avem un studio al nostru. La început într-o cameră doi pe doi am filmat primele emisiuni. S-au cumpărat echipamente, s-au alăturat noi oameni şi emisiunea prindea o formă, chiar dacă în fața camerelor nu se vede ce era în spate.
Apoi a venit ideea de concepere a unui loc unde românii din Irlanda să poată veni, să ne întâlnim, să ne cunoaștem, un loc de care ar fi fost atașat şi studioul nostru. Aşa s-a închiriat un spațiu apoi s-a întemeiat un Centru Cultural al Românilor din Dublin, apoi o bibliotecă, Fănuş Neagu, pe numele ei, din donaţii de cărţi de la persoane fizice şi edituri din România şi din Irlanda.
Acum lucrurile încep să se așeze. Avem două studiouri şi o emisie, avem biblioteca, avem un spațiu unde românii se pot întâlni. 
Cum toate prindeau o formă, era normal ca acestea să fie cunoscute românilor din Irlanda. Aşa că cei de la Actualitatea irl au zis să facem un Open Day sau Ziua porților deschise, pe românește. O zi în care oricine vrea să vină să cunoască locul şi oamenii să o poată face. Desigur tot timpul se poate veni la Centrul Cultural sau Bibliotecă, dar să fie o zi specială, o lansare dacă vreţi.
Ideea a apărut prin vară, da era vară, românii erau în concediu, apoi am fost noi în concediu aşa că am fixat data de 6 octombrie 2012. Şi când a fost ziua fixată s-au făcut invitații  s-a stabilit un program şi fiecare a făcut ce a știut el mai bine. Eu am luat interviuri, am făcut pe-a gazda, Alin a făcut fotografii, alţii au adus mâncarea, băutura, decorațiunile. Fiecare a pus mână de la mână şi s-a organizat şi evenimentul ăsta.
Probabil observați că intenționat nu dau nume. În Irlanda, românul este tot român. Bârfitor, răutăcios, ranchiunos, există două comunități şi vreo 10 biserici şi nimeni nu se are bine cu nimeni. Nu aş vrea să ajungă pe blogul meu, personal, răfuielile dintre comunitățile de români din Dublin. 
Eu nu am fost neprietenoasă cu nimeni, dar pentru că activez la Actualitatea irl am fost asimilată şi cumva tratată, bârfită, de către ceilalți, deşi repet nu am interacționat niciodată cu ceilalți, practic sunt jignită şi bârfită de oameni care nu mă cunosc personal, ci doar din auzite. 
Mă aștept la reacții, de aceea comentariile nesemnate, vă reamintesc, sunt șterse fără să mai ajungă la mine. 
Revenind, mi-am cumpărat rochia gogoșar din România de la Mathilde, special pentru ocazia asta. Mie mi se pare că îmi vine bine, chiar dacă mă face şi mai mare decât sunt. 
Înaintea interviului cu reprezentantul Primăriei Dublin, îi explicam unde erau camerele şi de ce nu se vedeau  
Cu reprezentantul Primăriei din Dublin 
Înainte de spectacol 
Copii de la Grupul Vocal Traistuţa, pe care probabil i-aţi mai văzut şi pe aici. Un grup vocal ce repetă în fiecare week-end în acelaşi spaţiu unde este si studioul TV 
Grupul Trăistuța 
O fetiță foarte talentată interpreta Oda bucuriei, la vioară. Este o fetiță născută în Irlanda, din părinți ieşeni, care vorbeşte româna mai bine decât o fac alţi copii la vârsta ei.  
Eu în timpul discursului, alături de parte din Echipa Actualitatea irl, cei care sunt capul răutăților.
Nu ştiu dacă se văd foarte bine, în stânga imaginii este Alexandra, un om cu un suflet foarte mare, apoi Andreea, ultima venită în echipă şi care mi-a ţinut locul la TV cât am fost plecată, lângă mine e Caterina, o altă fată de milioane, un om de la care am învățat multe, lângă ea este Ovidiu, un român ce stă de 16 ani în Irlanda, apoi e Ioan, omul fără de care Actualitatea irl nu ar fi existat, apoi Dorina, cea care se ocupa de Centrul cultural si Bibliotecă şi la final Viorel, al doilea cap al Actualității, după Ioan, fără de care emisiunile radio şi TV, echipamentele şi tot ce funcţionează acum în studiouri nu ar exista. 
Eu cu reprezentanții Phoenix FM, radioul unde există emisiunea dedicată românilor din Irlanda, şi DCTV, postul de televiziune unde de asemenea există emisiunea românilor din Irlanda
Cu managerul Phoenix FM şi cu ambasadorul României la Dublin, Iulian Buga 
În timp ce îi luam interviu ambasadorului României la Dublin 
Cu Andreea, aproape de finalul evenimentului 
Cu Ioan şi Andreea 
La final, tot în echipă am făcut curățenie. 
Deşi părea greu la început, când ne-am pus mintea vreo 6 oameni am curățat o cameră de nici nu s-ar fi zis că a fost vreodată petrecere înăuntru.
Acestea au fost pozele mele de la lansarea Actualitatea irl. Dacă doriți să vedeți mai multe poze o puteţi face pe facebook.
Trebuie să recunosc că am văzut lacrimi în ochii românilor care au venit la eveniment, lucru ce mi-a confirmat că mai e o fărâmă de ceva acolo chiar şi în românii plecați din țară şi care spun că nu s-ar întoarce în veci.
Eu le mulţumesc celor care au fost alături de noi şi le mulţumesc colegilor mei. Am demonstrat, din nou, că suntem o echipă.
Raluca

No comments:

There was an error in this gadget