Translate

September 7, 2016

Eu sunt un turist dificil

După seria de articole din vacanță, de fapt dacă stau bine și mă gândesc mai tot blogul meu s-a transformat în ceva turistic, asta dacă nu era deja, așadar, după vacanță am tras concluzia din titlu.
A nu se înțelege greșit. Nu sunt o mofturoasă care din clasa business, hoteluri de 5 stele și stațiuni all inclusive nu iese, dar recunosc că eu sunt un turist dificil.
Să vă spun și de ce.
Pentru că eu nu pot fi turist singură. Nu îmi iese. Oricât am încercat și chiar am văzut câteva destinații singură, nu îmi iese, nu îmi place și nu mă simt bine. Ce înseamna singură? Adică fără Alin și eventual și Luna. Am fost în excursii cu prietenele și mi-a ieșit, dar pentru un weekend, nu mai mult. Pentru co vacanță, în schimb eu îi vreau lângă mine. Altfel, tot timpul mă gândesc că ”și lui Alin i-ar plăcea asta” mai ales dacă el nu a vizitat acea destinație sau ”trebuie să facem cumva să venim împreuna aici”. Dacă e vorba de Luna, mi se face dor de ea și mă întreb ”ce o face?”, ”o fi bine?”, ”o fi plimbat-o, persoana în grija căreia am lăsat-o?” și evident că nu îmi tihnește vacanța. Nu e un moft, trebuie eu să îi știu în siguranță și unde mai în siguranță decât cu mine? Când ei nu sunt cu mine nu îmi trebuie nimic, îmi e dor de acasă și număr zilele sau orele până ajung înapoi. De aceea deși îi condamnam, încep să empatizez cu cei care merg cu copii mici în vacanțe. Sunt sigură că și eu aș face fix la fel.
Așa că vedeți voi, nu confortul îmi strică mie o vacanță, ci lipsa familiei. De aia zic că eu sunt un turist dificil.
Vouă ce vă lipsește în vacanțe sau ce v-ar face vacanța mai frumoasa?
Raluca

No comments:

There was an error in this gadget