Translate

May 20, 2015

Olanda - Castelul Ammerzoden şi Castelul Loevenstein

Dragilor,

aşa cum probabil aţi aflat de pe fb. de 1 Mai am ajuns în Olanda. După ce anul trecut am stat acasă pentru că preţurile erau mai mult decât prohibitive, anul acesta ne-am făcut rezervări din ianuarie, ca să fim siguri. Am ales un B&B micuț şi frumos, cu doar două camere, dar care a fost multe peste măsura așteptărilor. Ne-am simţit super şi sperăm să le mai trecem pragul cât de curând.
Vedeți voi e prima oară când încercăm un B&B în Europa. Am stat la pensiuni în România şi cred că o dată am stat la un Bed&Breakfast şi în Irlanda, însă ne-am descurajat nițel pentru că peste tot în Irlanda a te primi cu câinele însemna că au o canisă afară în care poate sta câinele. Plus că tot din cauza câinelui, care mai lasă par, mai murdărește, mai latră (proprietarii de câini ştiu la ce mă refer, nu e ca şi cum Dea ar fi un câine gălăgios sau murdar), am preferat hotelurile care primesc câini. Cumva contactul e mai impersonal, decât în casa omului, pentru că eu aşa văd aceste B&B-uri, ca pe o extensie a casei omului.
Ei bine, şi cum am ajuns noi, gazda bucuroasă de oaspeți s-a pus pe povestit. Cred că prin alegerea unui B&B, alegi de fapt poveștile care vin la pachet cu proprietarul, alegi o experienţă mai autentică decât statul la hotel, unde singurul contact e un recepționer ce îşi face doar jobul. Aşa am aflat că de fapt gazda noastră lucrează la oficiul turistic din localitate, am aflat cum şi-au construit pensiunea, am fost să cunoaștem toate animalele domestice, am dat un tur al casei şi ni s-au dat indicaţii către ce am putea vizita prin zonă. Când doamna a aflat că Alin e cu castelele, ne-a şi dat o broșură cu toate castelele din zonă şi ne-a recomandat vreo trei ce erau în apropiere.
Aşa se face că nici nu am ajuns bine, am despachetat şi în loc să ne destindem pe terasa frumoasă, am plecat la vânătoare de castele. Era deja ora 4, deci șansele să şi vizităm unul erau destul de mici, dar aşa pe dinafară tot le puteam vedea.
Castelul Ammerzoden este unul dintre cele mai bine păstrate castele din Olanda. Din exterior mie îmi părea asemănător cu alte castele deja vizitate, dar cică şi interiorul a fost păstrat aşa cum era acum 600 de ani când a fost construit castelul.
 Nu am apucat să vizităm decât curtea interioară şi taverna, pentru că, aşa cum bănuiam, ultimul vizitator intră la ora 16, iar la 17 castelul se închide. Dacă ajungeţi în zonă şi vreţi să îl vizitaţi, verificați orarul online pentru că e niţel ciudat. De exemplu duminica e deschis de la 13.
Însă chiar şi închis castelul are un parc în jur şi am văzut că multă lume face înconjurul castelului, ceea ce a făcut şi Alin, de unde şi aceste poze. 
Spatele castelului 
Eu şi Dea în grădină în așteptarea lui Alin. Am avut noroc că a fost o vreme super, pentru că altfel nu ştiu dacă mai vizitam noi tot ceea ce ne propusesem să vizităm.
Castelul Loevenstein e un castel medieval, mai pe placul lui Alin decât pe placul meu. Eu când mă gândesc la castele, mă gândesc la prinți şi prințese, la povești, la rochii lungi, în schimb Alin se gândește la apărare, la fortificații, adoră să găsească prin castele pasaje secrete, intră în cele mai întunecate hrube. Aşa că de acum eu deja ştiu dacă intru şi vizitez castelul sau nu. Acest gen de castel îmi inspira hrube, deci nu. 
Oricum nu l-am putut vizita pentru că se închidea tot la 16, dar pentru că e de fapt o citadelă, am găsit deschise magazinul de suveniruri şi taverna. Am urcat şi pe ziduri, unde Alin a descoperit că are fortificații în formă de stea. Sper să nu greșesc pentru că nu mă pricep deloc.
Construit între 1357-1397, Castelul Loevenstein a fost folosit chiar şi în cel de-al doilea război mondial când a făcut parte din apărarea olandezilor. Practic întreaga zonă a fost inundată, asta dacă iarăşi am înţeles eu bine. 
Cumva chiar şi eu mă întrebam cum apărai un astfel de castel când terenul în Olanda e întins ca în palmă, iar castelele sunt vizibile de la zeci de km? Păi cu șanțurile de apă, cu ziduri groase. Aşa mă gândesc eu, dacă întrebați vreun specialist în castele, probabil e diferit.
Aşa cum spuneam şi pe fb. am descoperit o admirație profundă pe care le-o port olandezilor. Îți trebuie un anumit tip de disciplină să stăvilești apa, să trăiești şi să prosperi din nisip. Am să vă spun mai multe în articolul despre lalele, dar m-a impresionat curățenia, curțile așezate şi întreținute la dungă, casele ce păreau a fi toate noi... Bine eu acum vorbesc de ţară în general şi nu de Amsterdam. Amsterdam-ul e o capitală, haotică, aşa cum sunt toate capitalele, însă în zonele rurale, unde e doar omul şi casa lui, din ce trăiesc oamenii ăia? de unde au timpul să ţină totul atât de bine îngrijit? mi se pare fantastic.
Atât despre castele în Olanda. Deşi am mai fi vrut, sunt puţine lucruri ce pot fi făcute în 3 zile şi lista era lungă. Însă ne vom întoarce!
Dacă v-a plăcut, vă aştept cu un like pe facebook.com/Dichisuriro
Raluca

No comments:

There was an error in this gadget