nu aţi auzit probabil niciodată de localitatea aceasta şi nici nu o să mai auziți. Decât poate dacă vă pasionează olăritul şi vasele de ceramică. Cred că pe mine m-a atras Alsacia şi pentru ceramică. Şi din ce am înţeles Soufflenheim este sufletul acestei industrii din Alsacia.
Eu am descoperit localitatea într-un pliant pe care l-am luat din holul hotelului. Pe lângă că era oacheș şi roşu, m-a atras multitudinea de oale.
V-am mai zis eu de semne? Ei bine cu vreo săptămână înainte să plecam în Strasburg am văzut eu un articol ceva cu nişte sobe şi pe o sobă erau două oale din lut frumos decorate. Şi una era albastră. Mi-au plăcut. Am zis că dacă voi găsi vreodată am să îmi cumpăr şi eu. Şi la scurt timp am ajuns în Alsacia şi am avut ocazia să îmi cumpăr o oală similară. Cam asta e cu semnele.
Soufflenheim este la 35 de km de Strasburg şi mai este denumit şi "satul olarilor". Şi pe bună dreptate pentru că una din două case este atelierul unui olar şi totodată magazinul de desfacere. Din păcate pentru noi am ajuns în Soufflenheim cam pe la ora prânzului când magazinele se închideau sau erau închise şi tot din păcate ploua torențial aşa că fugeam de la un magazin la altul. În consecință pozele au fost făcute în marea lor majoritate cu telefonul, dar au ieşit bine, zic eu. Vă puteţi face o idee despre ce se află în "satul olarilor".
Acum câteva cuvinte despre oale. Noi avem din România o oală de sarmale. are şi mama una şi am fost la destule târguri de profil să ştiu cam cât cântărește o astfel de oală. Ei bine cele din Alsacia erau ceva mai grele şi nu cred că erau din cauza decorațiunilor, ci aş bănui că are de-a face cu lutul. E mai vâscos, mai dens şi deci mai greu.
Aş fi vrut să intru într-un atelier, dar nu erau deschise fiind aproape Crăciunul (noi am ajuns acolo pe 27 decembrie). Cine știe poate într-o zi ne vom întoarce.
Primele poze sunt dintr-un magazin din Colmar ce era, din ce am înţeles eu, magazinul unei fabrici familiale de ceramică din Soufflenheim. Modelele mi s-au părut mai comerciale. Ştiam că a doua zi vom ajunge în acea localitate aşa că nu mi-am cumpărat nimic.
Printre oale erau aceste explicații despre fabrică şi despre familia care deținea această fabrică. Ce m-a frapat a fost că oalele din Soufflenheim nu doar că se pot pune la cuptor, dar se pot pune şi la maşina de spălat vase şi chiar la cuptorul cu microunde. Lucru pe care oalele din România nu îl pot face.
Tot felul de forme. Magazinul din Colmar ne-a stârnit curiozitatea. Știind pasiunea mea pentru oale de lut nu aveam cum să nu vizităm localitatea fie şi numai din ce ne zice pliantul, dar după magazin ne-am convins că trebuie să mergem.
Şi am ajuns chiar la magazinul din pliant. Nu ştiam la acel moment nimic de localitate. Ştiam doar că într-o localitate cu S de lângă Strasburg există un olar, cu un atelier şi cu un magazin. Acolo aveam să aflăm că toată localitatea se ocupă cu olăritul. Este dacă vreţi un Izvorul Crişului din Cluj, doar că în loc de magazine cu tărănisme sunt doar magazine cu oale.
Aşa arăta o parte din magazin.
Aşa arată de aproape ceramica tradițională de Soufflenheim
Aşa arăta magazinul. Ei nu-i frumos?
Nu se vede din poză, dar această oală roșie era mare cât pentru un regiment. Am văzut că localnicii foloseau oale vechi pe post de ghivece. Bună idee. După ce se strică, din varii motive, oala de lut nu trebuie aruncata.
Peste stradă de primul atelier/magazin era un altul. Şi ce fain arăta... Dacă nu ar fi plouat eu cu siguranţă aş fi petrecut acolo o zi fără probleme.
Tot satul era plin de astfel de firme.
Un alt magazin
O scrumieră în faţa unui bar. Nici pe acolo nu se fumează în restaurante :)
Un alt atelier cu o firmă frumoasă
Ba chiar o firmă din lut.
Şi o inscripție din lut.
Un alt magazin, de fapt o parte a unui alt magazin.
Acasă, ceramica românească şi cea Alsaciană
Şi cănile mele din lut alsacian. M-am tot ţinut să caut care e treaba cu berzele, dar nu am căutat. Aşa că am să vă spun ce mi-a scris prietena mea despre berze pe facebook. Berzele sunt pasărea simbol al Alsaciei şi aduce noroc şi bunăstare ca o barză să îşi facă cuib pe casa ta. Şi ca şi în România, barza aduce copii :)
No comments:
Post a Comment