Translate

August 7, 2013

Belgia - Luxembourg - Abaţia de la Clairefontaine

Dragilor,

trecem zilnic pe lângă indicatorul spre această abație, ba chiar şi pe lângă pereții abației am trecut de câteva ori. Numai că niciodată nu am intrat. Poate pentru că nu produce bere? Glumesc. Știți deja că în Belgia există berea trapiste produsă inițial de călugări, iar cele mai reprezentante mărci de astfel de bere sunt Orval şi Leffe. Am cumpărat la un moment dat nişte biscuiți produși de o abație de Clairefontaine, dar se pare că ori nu e asta, ori nu am găsit noi magazinul abaţiei. 
Noi suntem mari amatori de pietre. O ruină de castel, un zid din vremea romanilor, o abație cu ruine ne vor atrage totdeauna mai mult decât orașele noi sau arhitectura modernă. Citisem undeva de nişte orășele din Luxembourg, la granița cu Belgia care cică sunt foarte frumoase. Vă spun eu NU sunt. Sunt case noi, dacă au 10 ani, da sunt îngrijite, e curat, miroase a flori şi a pomi fructiferi şi din când în când a vacă, dar frumoase nu sunt. Sunt identice cu cartierele create recent în jurul orașelor din România. Frumoase, noi, câteodată curate, da nu atrag cu nimic. Pe mine mă atrag oraşele vechi, cu case cu flori la geam cu obloane, cu grădini, cu peluze imaculate, chiar şi case renovate actual, dar care păstrează specificul perioadei în care au fost construite. Orașe mici (şi Luxemburgul e o țară mică) adunate în jurul unei biserici impozante, oraşe în care încă se mai văd semnele păstoritului sau agriculturii la scară mică. Există un astfel de orăşel din care am mai pus eu poze pe facebook unde în centru sunt două fântâni de adăpat vitele. Semn că oamenii de acolo cu asta se ocupă, nu că mirosul nu i-ar da de gol...
În fine m-am îndepărtat de subiect. Ideea e că în Luxembourg mai greu găsești astfel de orășele pitorești, totul e acum renovat la dungă şi pe mine una nu mă atrage. 
Despre Abaţia Clairefontaine găsiţi mai multe aici. Nu are sens să vă traduc, vă las doar să vă bucurați de puținele poze.
Trei coloane ce semănau cu hornurile lui Gaudi de la Pedrera.  
O altă chestie pe care eu nu o înţeleg, parcurile. Înțeleg funcționalitatea lor şi m-am bucurat de liniștea şi umbra multor parcuri, dar să mergi într-un oraş nou să "vizitezi" parcuri...pe bune dacă ma prind sau mă atrag. Da ştiţi voi expresia aia, gusturile nu se discută? 
Cât Alin a umblat prin catacombele de la Clairefontaine sau printre ruine eu am stat pe băncuță şi m-am bucurat de liniște. De aceea nici nu am făcut poze, mi-am făcut planuri :)
Raluca

No comments:

There was an error in this gadget