Translate

December 15, 2010

Oare mai vine Crăciunul?

În week-end am fost într-un loc despre care am să vă povestesc mâine. În principiu un loc unde se fac cumpărături, dar nu un mall sau hipermarket. Un alt fel de loc...vă spun mâine, ei şi chiar dacă acel loc era decorat de Crăciun şi chiar dacă am luat cadouri pentru copii şi chiar şi pentru oameni mari şi chiar dacă s-au aprins luminiţele prin centru şi chiar dacă sunt târguri de cadouri, parcă, parcă nu mai vine Moş Crăciun. Bine poate sunt sub influenţa soarelui de afară care deşi îi place Deei, nu lasă ninsoarea aia zdravănă să acopere Bucureştiul...
Vedeţi voi, da chiar şi beculeţele aprinse prin centru se tremină după Piaţa Universităţii. Adică primarul sectorului 1 nu s-a putut înţelege cu cel din 3 sau care o mai fi la Unirii şi spre Basarabia să pună şi el beculeţe identice în acelaşi timp?
Nu ştiu, ideea e că îmi e dor să cred în Moş Crăciun...în ideea e bine, de linişte...ştiu că spun prostii şi că poate nu înţelegeţi, dar oamenii pe stradă sunt prea preocupaţi să se uite în sus şi când o fac e probabil o emisiune gen "camera ascunsă". Toată lumea aleargă după cadouri, dar nimeni nu mai face cadouri de dragul gestului, al semnificaţiei... Nimeni nu mai dă cadouri pentru că aşa simte ci pentru că TREBUIE pentru că a primit la rândul lui un cadou şi acum întoarce gestul.
Veţi zice probabil că iar s-a ţăcănit Raluca... Tocmai eu care nu mai cred în Moş Crăciun de pe la 7 ani. Tocmai eu care le-am spus şi demonstrat copiilor de la bloc că nu există Moş Crăciun. Tocmai eu care am îmbrăţişat cu ambele mâini aspectul comercial al sărbătorii. Da tocmai eu vreau să cred că există minuni, că există zile bune, că există oameni minunaţi, ca mai există prietenii sincere, că mai există speranţă pentru că eu una am pierdut-o de mult. Sunt depresată de vreo lună. Nu îmi iese nimic şi nu mai cred că îmi va ieşi vreodată. Am mici victorii, dar trecătoare. Aşa că "de Sărbători" vreau să mă bucur ca în copilărie, vreau surprize, vreau cântece, vreau dulciuri, vreau prieteni, vreau Moş Crăciun. Asta vreau eu, voi ce vreţi?

4 comments:

Glory Box said...

Sa termin comenzile, sa ma odihnesc, sa slabesc si sa dansez mult mult mult :)

Raluk said...

Atunci eu iti doresc sa ti se indeplineasca toate :D

Andruska said...

Sint de acord cu tine, doar ca reintoarcerea la adevaratul spirit al Craciunului inseamna reintoarcerea la religie (cadourile de Craciun = cadourile oferite de magi la nasterea lui Iisus). Asta e adevaratul spirit al Craciunului, apoi exista o anumita pregatire pentru Craciun / nasterea Mintuitorului (post, etc.). Daca vorbim despre asta, atunci sint de acord cu tine ca s-a pierdut spiritul Craciunului (nu stiu daca e bine sau e rau, doar remarc faptul). Daca vorbim de altceva, de Mos Craciun / Coca-Cola si alergatura capitalista dupa cadouri, atunci mi-e teama ca, din nefericire, spiritul Craciunului nu s-a pierdut.

Raluk said...

Andrei, eu fiind mai nepracticanta asa nu ma gandesc la aspectul religios al sarbatorii, dar nici la cel comercial, cu Mos Craciun rosu si tot tacamul. Mie mi se pare ca in Bucuresti sau poate peste tot, totul e facut in dorul lelii. Da punem beculete, dar nu conteaza daca se aprind sau nu daca au o continuitate sau nu...niste luminite acolo sa fie. Da dam cadouri, dar le dam pentru ca trebuie nu pentru ca asa simtim. Da facem pom de Craciun, dar sa fie un bradut acolo... Cand eram eu mica era un fior asa cand se apropia Craciunul... Acum lumea este prea saraca si prea preocupata sa ii mai pese, e o rutina de la un an la altul, nu mai asteapta Craciunul ca pe altceva, e doar o sarbatoare...merg in cluburi se imbata bine se trezesc ca peste o saptamana sa repete chestia de Revelion...
Nu cred ca ma fac inteleasa eu bine, da pentru mine Craciunul era o perioada tare faina si abia asteptam sa stam toti sa facem pomul sa ne dam cadouri...chiar si dupa ce am plecat in Bucuresti, Craciunul l-am facut cu familia...acum e doar o alta sarbatoare de bifat in calendar intr-un an care a trecut foarte repede...

There was an error in this gadget