Translate

March 28, 2013

Belgia - Durbuy - cel mai mic oraş din lume

Am zis că ar fi timpul să mai călătorim nițel aşa că astăzi am să încerc prin poveștile mele să vă duc în Durbuy, un orășel din Belgia care se autointitulează cel mai mic din lume. Aşa o fi, nu bag mâna în foc. Cert este că Durbuy are trei străzi pe care te poți plimba şi se pare că şi-a păstrat cumva aspectul medieval. Nu știu sincer dacă are mai mult de 50 de case, dar mai bine l-am lăsa pe wiki să ne lămurească.
Așadar, Wiki zice ca Durbuy avea la 1 ianuarie 2007, 10. 633 locuitori şi 156 km pătrați. Mie mi se pare cam mult având în vedere că noi ne-am plimbat doar pe vreo 10 metri pătraţi, dar probabil că la acest număr au contriuit şi cele trei parcări enorme de la intrarea în oraş şi casele de pe deal, care aparţin tot de Durbuy, dar care nu se vizitează.
Practic în Durbuy aveți de vizitat aşa: fabrica de bere Marckloff, este extrem de mică şi de fapt s-a transformat într-o berărie. Vizitarea fabricii constă în vizionarea unui filmuleț pe un ecran şi eventual dacă vreți să vă uitați la niște utilaje vechi folosite la procesarea berii. Deci nu e un muzeu, dar fiind prima clădire din oraş noi am mâncat acolo. Nu a fost excelent, dar nici nu avem amintiri neplăcute. Apoi este parcul de topinarii, care deşi se află în cel mai mic oraş din lume, cică ar găzdui cel mai mare topinariu din lume. Scuze că nu ştiu să traduc, sunt de fapt nişte tufişuri de ceva ce seamănă cu tuia, modelate în anumite forme. În România "arta" asta nu a prins, în schimb ştiu că şi în Dublin erau boscheţi modelați prin parcuri. Ei în Durbuy aveți un întreg parc de boscheţi.
Apoi mai există o fabrică de gem. Eu una nu am găsit-o, tre să fie şi ea pe undeva că doar nu s-a pierdut în cel mai mic oraş din lume :) Am găsit că se cheamă Confiturerie Saint Amour. Dacă voi o găsiți, poate dați şi aici un semn.
Însă cel mai fain de vizitat e orășelul în întregime. Nu e mare, se face la pas în maximum jumătate de oră. Din păcate noi l-am vizitat într-o zi cam înnorată, cam întunecoasă, în care stătea să plouă, dar îmi închipui la vară va fi faină senzația de răcoare pe care ţi-o oferă străduțele înguste pietruite. Şi apoi ar mai fi terasele. Am văzut eu în poze că vara, pe un cer senin Durbuy arată cu totul altfel.
În Durbuy există şi o biserică şi un castel, ce s-ar vizita, doar că noi nu le-am găsit deschise. Şi ar mai fi un loc pe un deal ce se cheamă Belvedere. E practic un turn, nu foarte aspectuos văzut din oraş, construit de un om în curtea proprie, de unde cică s-ar vedea frumos orășelul şi valea în care se află. Nici acea atracție nu am găsit-o deschisă.

Pentru că tot v-am povestit că eu pe net cercetez şi ce suveniruri să îmi iau dintr-un anume loc, vă spun că nu am găsit decât niște vederi prăfuite, pe care evident că nu le-am cumpărat. Nici un magnet, nici nimic. Clar orășelul nu a vrut să se lase descoperit la prima vizită şi merită o a doua, mai la vară pe căldură. În schimb mi-am cumpărat o sticlă de bere Durboyse şi o alta făcută special pentru un magazin. Evident că pe mine m-a atras sticla, că nu mă prea pricep la beri.
Aşa arată intrarea în Durbuy şi dacă mă uit bine cred că în această poză am prins şi intrarea şi ieșirea din oraş. Turnurile pe care le vedeți în depărtare sunt ale castelului şi ieșirea din oraş este chiar după castel.  
O casă din Durbuy. 
Îmi imaginez că tot orășelul avea astfel de case cu bârne de lemn, pentru că le-am văzut răsfirate peste tot, mai recondiționate, mai lăsate aşa cum erau pe vremuri. 
O zonă cu terase, unde cred că la vară va fi fain, iar sus pe deal se vede turnul de la Belvedere. 
O stradă din Durbuy, una din cele trei :)
Nu ştiu cum am făcut că pe oriunde mergeam tot dădeam de restaurantul ăsta. E într-o intersecție şi toate drumurile duc la el. Poate ar fi interesant data viitoare să îl încercăm. 
O altă stradă din Durbuy 
Dacă dați pe google la poze Durbuy veți vedea niște splendori, cu flori atârnate peste tot, cu oameni care stau la terase de o masă. Iarna însă aşa arată totul. 
Era aşa de frig şi mi se părea că pozele ieşeau aşa de întunecate încât am schimbat setările aparatului de la un punct ca să pară totul mai cald. 
Pe această străduță m-am simțit ca şi cum aş fi în casa omului, de asta nici nu cred că era aşa de circulată. 
O altă casă însă la aceasta bârnele de lemn au fost mascate cumva. 
Eu într-o piaţă 
Două biciclete
Eu, berea şi străduța necirculată 
La un moment dat dintr-o casă a ieşit cineva, s-a uitat la noi şi a plecat mai departe 
O fereastră care mi-a plăcut foarte mult 
Şi casa roşie mi-a făcut cu ochiul, de aceea am şi tras-o în poză 
O bicicletă abandonată.
Nu ştiu dacă v-am spus, dar ne-am montat antena şi avem şi noi programele din România printre care si History. Nu mai spun că vreo lună am fost lipită de televizor pe History, nu mâncam şi mă uitam la TV. Şi acolo e o emisiune cu unii care recondiționează obiecte vechi. Când am văzut bicicleta din poză îmi imaginam cam cum ar fi recondiționat-o cei de pe History. Pe de altă parte se potrivea foarte bine în peisaj şi aşa ruginită şi nefolosită. 
Durbuy ăsta are şi o statuie ciudată. Mi-a adus aminte de Bratislava :) 
Vechea obsesie de a fotografia uşi. La Durbuy am avut treaba la acest capitol pentru că toate erau frumoase şi pe toate le-aş fi fotografiat. 
La final Castelul din Durbuy văzut din altă parcare, cea din fața parcului de topinarii.
La câte parcări am văzut la intrarea în Durbuy, la orice intrare, cred că vara orașul este plin de turiști  Şi mie mi se pare un obiectiv de vizitat dacă ajungeți prin zonă. 
Raluca

4 comments:

corina said...

Interesant orășelul ăsta. Pozele m-au încântat.

Raluk said...

Da chiar e interesant. Daca te nimeresti prin zona sa nu il ocolesti, desi cred ca mai bine ai astepta vara pentru ca pe timpul asta nu e frumos.

Larisa said...

Arata bine chiar si iarna. Vara cred ca este o splendoare. Sper si eu sa ajung putin prin Belgia anul asta.

Raluk said...

Ar fi fain sa ajungi si pe aici. Abia astept sa iti vad pozele din Belgia.

There was an error in this gadget