Translate

July 29, 2010

Comentarii şi brandul de ţară...

Am decis să scot comentariile, cu totul. Nu aveau sens. Îmi începeam dimineţile nervoasă că nu mă comentează nimeni sau că cei care mă comentează nu înţeleg nimic din ce scriu, citesc pe diagonală şi uneori limbajul mă făcea să le resping comentariile. Oricum cei mai mulţi dintre cititorii mei îmi spun ce au de spus prin viu grai. Nu e o înfrângere aşa cum se exprima un prieten. E o capitulare... Alin zice că blogul şi-a atins scopul şi că mă citesc doar cei care contează... Nu ştiu şi nici nu mă mai chinui. Pentru cei care totuşi vor să spună ceva o pot face pe mail, pe care l-am ataşat profilului... Atât despre chestiunile organizatorice să comentăm niţel zic. Că tot am venit eu recent din ţări străine aşa că mi se pare că pot să îmi dau cu presupusul despre strategia de promovare a României. Ei eu zic că România nu trebuie promovată, adică nu promovare ca la carte cu slogan, brand şi alte minunăţii dintr-astea. Chiar nu are sens să bagăm bani în ceva ce nu merită. Eu cred sincer că turismul se face din vorbă în vorbă. Eu oriunde am fost nu am fost atrasă de nici un slogan, de nici o campanie, nu am vizitat agenţiile de turism, ci mi-au spus prietenii, am citit recomandări pe net şi am văzut poze ce mi-au făcut cu ochiul şi m-au îndemnat să aleg o destinaţie sau alta...
Şi că să demonstrez am făcut un sondaj. Să spunem că ar trebui să sfătuiţi un străin să vină în România. Unde l-aţi trimite? În Bucureşti de exemplu mie îmi vine prima dată în minte Muzeul Satului. Au mai fost şi alte propuneri interesante. Muzeul Ţăranului Român, Palatul Mogoşoaia, Calea Victoriei, Centrul Vechi, mai multe biserici... Să spunem că ne hotărâm să îl ducem totuşi la Muzeul Satului...
Dar să o luăm cu începutul. Dacă nu aveţi timp să vă luaţi prietenul de la aeroport. Cu ce ajunge el în centru. Cu taxiul că presupunem că i-aţi zis să se uite pe portieră la tarif. O să îl plimbe niţel da să zicem că în 30 de lei ajunge pe Magheru. Dacă vine cu maşina e şi mai problematic...unde o lasă? Câte parcări vizibile cu plată ştiţi voi în Bucureşti? În fine ajunge cumva în centru vă întâlniţi şi vrea să mănânce. Simplu. Centrul vechi. Unde în centrul vechi? Păi la Divan sau la Restaurantul Unguresc. După masă faceţi o plimbare prin centrul vechi până la metroul de la Universitate. Şi ce vede prietenul vostru străin? Bine ignorând săpăturile pentru că nu am văzut oraş fără săpături şi doar nu o să îi spuneţi că sunt acolo de cel puţin cinci ani... Ce vede un străin în Centrul Vechi şi de ce ar reveni acolo? Clădiri frumoase nu am văzut sau dacă sunt vara sunt umbrite de terase. Magazine cu suveniruri şi eventual hărţi...eu nu ştiu nici unul. Sunt vreo două cu produse hand made şi vreo două cu ceaiuri. Da străinul poate nu e băutor de ceai sau dacă e sigur ştie că la el în ţară sunt de o mie de ori mai multe ceaiuri, nu are sens să îşi ia unele ambalate urât doar că sunt din România. Şi că tot vorbeam de suveniruri. Un magnet, o vedere cu Bucureştiul, cu România de unde îşi ia străinul? De la Diverta sau alte librării unde sunt taxate ca produse de lux. Ghiduri şi hărţi??? Ce vis frumos...tot la librării, tot la preţuri prohibitive, tot inutile pentru că sunt mari, grele şi doar colorate frumos... În fine renunţă străinul la suveniruri şi ajungeţi la Universitate. Aşteptaţi metroul cele 10 minute în week-end de exemplu şi în tot acest timp încerci să îi explici că nu s-a stricat aşa vine el de obicei... Admiră el picturile sau în fine decoraţiunile staţiei de metrou, poate îşi ia o gumă de la un tonomat şi vine metroul. Plin desigur. Ei două staţii până la Aviatorilor nu moare străinul. Ajungeţi la Aviatorilor, traversaţi şi staţi la 335. Îi explici străinului că nu vrei să ieşi din Bucureşti, doar că obiectivele turistice sunt special ascunse de staţiile de metrou. După alte 15 minute vine autobuzul. Vă urcaţi şi în trei staţii ajungeţi la Muzeul Satului. Străinul e fericit. Vizitează, dar fără ghid...faceţi voi pe ghidul că doar aţi fost la Muzeul Satului de o mie de ori... La final intră în magazin şi găseşte şi suveniruri şi magneţi şi vederi şi ghiduri... Urâte, prost făcute, da din România... Greu schimbând alte mijloace de transport în comun ajungeţi acasă sau Doamne Fereşte la hotel. La ce hotel? chiar nu ştiu, cele pe care le ştiu sunt prea scumpe pentru ce oferă sau prea împuţite... Cam aşa e ziua unui străin în România. Ce să caute el aici şi mai important ce va spune el când va ajunge acasă? Păi că Bucureştiul e frumos, dar că transportul în comun e praf, că a fost păcălit de taximetrişti şi de casele de schimb, că nu a găsit nici un suvenir decent, că la restaurante servirea este proastă, că hotelurile nu îşi merită banii, că şoselele sunt praf, că oamenii o duc greu şi că deşi românul este ospitalier mai bine vizitează Austria sau Cehia... Şi uite aşa s-a dus dracu promovarea noastră din gură în gură... Chiar câte branduri de tară aţi auzit pentru Austria sau Cehia, câte sloganuri or fi pentru Viena sau Praga sau chiar Bratislava? Eu una am ajuns acolo la recomandarea prietenilor şi în afară de faptul că praghezii nu ştiu engleza pe bune dacă aş avea ce să le reproşez... În Praga chiar ieşi de la metrou lângă obiectivul turistic, la Bratislava sunt la un sfert de oră de mers pe jos de la orice hotel, iar despre Viena nici nu mai zic că acolo chiar se face turism... Şi nu vreau să vorbesc doar de exeprienţele recente. Şi Londra, Madridul sau Istanbului sunt la fel de bine promovate şi branduite, iar turiştii se înghesuie în aeroporturi...ca să vină nu ca la noi...să plece...

No comments: