Nici nu stiti de cand imi doresc sa fac o sedinta foto cu noile ii. Cam de cand au ajuns la mine, adica de vreo doua luni si ceva :) Asa ca azi m-am trezit pusa pe fapte mari. Mi-am luat trepiedul, m-am imbracat si am iesit afara. In demersul meu mi-am trezit si casa si am iesit cu totii in curte. Intai mi-am facut poze singura, cu telecomanda, iar apoi m-a ajutat Alin. Nu sunt cine stie ce, dar sunt ale mele, ale noastre. Evident ca Dea si-a facut si ea simtita prezenta :)
Dacă v-a plăcut, vă aştept cu un like pe facebook.com/Dichisuriro
Raluca
2 comments:
Sunt foarte faine iile tale! Ti le admir mereu in postari. De fapt iti admir toata pasiunea asta pentru ii, foarte deosebita de altfel.
Eu trebuie sa recunosc cu rusine ca nu am nici macar una :(. Cel mai rau imi pare ca bunica mea avea cateva ii argesene prin dulap, dar la momentul respectiv nu ma interesau. Acum cine stie pe unde s-or fi pierdut...
O colectie cat mai bogata si variata iti doresc!
Multumesc mult! Inca nu prea stiu unde as purta toate iile pe care le am si inca pe cele pe care le-am ochit pe net si sper sa le cumpar, dar e adevarat ca am o pasiune pentru ii.
Imi pare rau pentru iile bunicii tale. Poate nu strica o intrebare pe la vreo ruda, poate nu s-au pierdut. As zice ca macar o ie de la bunica ta va fi o mostenire nepretuita. Nici nu trebuie sa o porti, dar iti garantez ca daca o porti o sa te simti intr-un anume fel. Eu nu am avut bunici care sa fi cusut ii, dar mi-ar fi placut sa am. De aceea imi doresc ii moldovenesti si ii dobrogene si o ie de moasa, ca una din bunici a fost moasa...
Ei e mare nebunia in cazul meu :)
Post a Comment