Translate

September 1, 2009

Viaţa la 30 de ani

Coc un post din asta cam de cinci minute aşa că fiţi îngăduitori cu ce va ieşi. De dimineaţă, adică fix de o oră, mă bântuie gândul că am 30 de ani. Ce mai contează câteva zile??? Am 30. La Alin nu am văzut schimbări majore după "schimbarea prefixului" da el e băiat, el oricum până la 35 habar nu are ce e cu el şi apoi vine criza anilor 40...aoleu ce mă aşteaptă...da acum despre mine. Nici la prietenele mele care au sărit de 30 nu văd vreo schimbare sau poate se prefac cu toatele ca să văd pe piele proprie cum e. Cert e aşa: nu am casă, nu am copil şi nu m-am căsătorit. Da astea sunt deziderate pe care nu mi-am dorit încă să le cuceresc. În schimb am o relaţie luuuuuuuunga şi frumoasă cu Alin, am cea mai frumoasă căţea din lume şi nu a fost casă pe care să o fi dorit şi să nu o am... Apoi am o minte ageră, am simţul umorului, sunt prietenoasă şi drăguţă aşa că ce mai contează dacă până la 30 de ani am îndeplinit sau nu anumite targeturi impuse de societate? Acum altă treabă: cum marchez sărirea pragului ăsta? m-am gândit să îmi duc prietenii la un loc unde se fac petreceri pentru copii... e un pic trasnit şi nu cred că vor gusta cu toţii gluma. Da nici să îi duc la un restaurant nu aş vrea. Pare prea comun şi 30 de ani e chiar ceva... Nu ştiu, mă gândesc încă... Şi am să vă anunţ dacă simt vreo schimbare ceva...

8 comments:

cristinutza said...

:lol: Raluca,
ce mai radeam eu de criza de la 30, acum ca a trecut pot sa-ti spun ca a fost chiar nasol cand am implinit 30 Nu mi-am explicat niciodata ce naiba s-a intamplat cu mine atunci dar am fost deprimata :D. Pe urma analizand cred ca am gasit o explicatie (daca o fi cea corecta); in anul ala nimeni nu si-a adus aminte ca e ziua mea :(

Anonymous said...

O femeie abia la 30 de ani ajunge sa de-a ce are mai bun din ea!!

Oricum tu vei fi mereu prietena mea draga si frumoasa mea si la 100de ani!

Isa

Raluk said...

Si mie mi se intampla diverse lucruri. Si de obicei am o fire optimista, poyitiva, ei acum de vreo doua zile m-a lovit o depresie de zici ca asa am fost totdeauna... Asta cu ziua chiar e nasoala...si mie mi se intampla sa mai uit zilele de nastere ale prietenelor si e greu sa stii si de partea cealalta. Eu pe ai mei prieteni i-am prevenit, numai ca acum stau cu griji ca cine stie ce imi trece prin cap sa fac ca sa marchez data... Oricum o seara la un loc de joaca pentru copii iese din discutie, ca nu ne lasa acolo cu bere...

Raluk said...

Mai Isa, daca eu ajung la 100 de ani tu o sa ai 95, cine crezi ca te mai ia de prietena atunci? Si apoi de unde stii tu care e treaba cu femeia de 30 de ani?

cristinutza said...

:lol: eu cred ca la locul de joaca era haios puteati sa va aduceti aminte de copilarie, ce poate fi mai frumos?

Raluk said...

Si mie mi-ar fi placut, dar acolo nu se inchiriaza seara, nu se vand bauturi alcoolice, si chiar daca prietenii mei nu sunt niste alcoolici nu ii pot tine pe apa minerala si sucuri naturale. Sa spunem ca aduc eu o naveta doua de bere si rezolvam, apoie un pic ciudat pentru ca sunt doar scaunele mici si banchete destul de incomode pe care asteapta parintii copii. Apoi ar mai fi o chestie ca eu as vrea sa fie inchiriata doar pentru noi adica sa nu mai intre si copii...e un pic mai complicat, dar mai caut...oricum ideea de a face ceva trasnit ramane...

cristinutza said...

eu ma gandeam ca petrecerea o faceti noaptea :lol: atunci nu sunt copii, dar riscati sa va ia politia :D

Raluk said...

Pai noaptea nu e deschis locul de joaca pentru copii...asta este un alt minus:(