Vama Veche

Eu una recunosc că nu sunt "un vamaiot" (că vamaioată sună urât), am fost în Vamă când aveam vreo 16 ani, am stat o noapte la cort, am blestemat lipsa dusurilor şi m-am întors la hotelul din Mamaia, dar pot să înţeleg cam ce ar însemna Vama Veche. În week-end ma duc la mare, no matter what, şi cum am nişte prieteni care se duc în Vamă am zic că s-o găsi pe acolo o pensiune care să mă primească cu Dea. Şi sunt mai toate, sunt şi trei hoteluri la fel dispuse să mă primească cu Dea. Numai că o cameră dublă costă de la 200 de lei in sus. La o pensiune fainută cu curticică este aproape 300. Muuuuult... Pai unde e spiritul Vamei? să nu mai spun că am văzut pensiuni de lux cu piscină şi spa. La Vama Veche?? Cu siguranţă veţi spune că am o fixaţie, dar la Balcic apartamentul este 400 de lei. Şi vorba aia, pleci în străinătate:)...

Târgul de ţărănisme de pe Kiselef

Nu prea ar fi multe de spus despre târg. Era tot în acelaşi loc ca şi cel de acum o săptămână şi am înţeles că va fi săptămânal câte unul cu o altă temă, săptămâna aceasta va fi pentru copii. Au rezolvat cumva problema răcoritoarelor, adică erau două frigidere cu apa şi sucuri. În schimb nu prea am văzut ţărănisme. Adică oale şi ulcele, ii şi curele şi alte năzdrăvănii la care casc eu ochii când mă duc la târguri de ţărănisme. A fost fain că am ieşit duminică seara din casă, după ce toată ziua am jucat Diablo. Chiar am găsit metoda cea mai eficientă de a slăbi: să te zombezi la jocuri. Pe bune eu duminică am mâncat doar o dată, iar luni am mâncat doar la radio. În rest Diablo. Şi mai am puţin şi termin nivelul al doilea:)

Preview...

... la târgul de ţărănisme din parcul Kiselef. Poza este greşită din toate punctele de vedere, dar mie mi-a plăcut foarte tare, destul de tare cât să mi-o fac desktop la radio:)

Cum am plecat eu la Snagov şi am ajuns în centrul Bucureştiului

După experienţa plăcută cu Mogoşoaia (apropo trebuie să ajung din nou acolo să fotografiez şi cu aparatul nu doar cu celularul) am decis astăzi, că tot nu plecam din Bucureşti, să mergem la Snagov. Şi după principiul Snagov se scrie Snagov se citeşte sau mai exact se cheamă lacul Snagov trebuie să fie în localitatea Snagov, am pus Snagov pe GPS şi am plecat. Am ajuns în mijlocul unui sătuc, frumos nimic de zis, dar sătuc. Nu tu lac, nu tu restaurant, nu tu iarbă să mă joc cu Dea. Nu se vedea nimic. Întrebăm un sătean ne recomandă un complex de 5 stele unde de la intrare ne întreabă de rezervare. Nu aia ar trebui să fie la Snagov. Sunăm un prieten, ne spune ceva de Gruiu, punem Gruiu pe celular, vedem o bucaţica de lac, da cumva în curtea unui om. Ne enervăm, punem pe GPS adresa de acasă şi plecă de acolo. După trei sferturi de oră în care am aşteptat să intrăm în Bucureşti, din cauza pasajului Băneasa ne decidem să facem totuşi ceva. Că tot aveam aparatul la mine am decis să mergem în centrul vechi... Asta a fost...

Nervii zilei - Fără poze la mall

Nu ştiu cum se face că iar scriu la nervi, dar vă asigur că nu am fost nervoasă toată săptămâna aşa cum ar putea reieşi din ultimele două posturi... Aşadar, la orice mall aţi merge pe uşa rotativă alături de Interzis cu câini şi îngheţată veţi vedea NO PHOTO sau cum s-o mai numi afişajul respectiv. Normal că nu l-am văzut pentru că le ignor pe toate din cauză că nu mă lasă cu Dea la mall. Eram cu un prieten care avea ditamai aparatul foto, nu venisem cu maşina aşa că ori plecam de tot ori ignoram anunţul. Noi l-am ignorat prin omisiune. Mergem noi facem poze si cumpărături (aş îndrăzni să spun că mai numeroase şi mai scumpe decât oricare omulete care se plimba la ora aia prin Mall), stăm la Restaurantul Ana sau Anca nu ştiu cum îi zice, unul mare cu specific românesc (am omis să spun că vorbesc de Mall Vitan), toţi cei care au vizitat vreodată mall-ul ştiu că e vorba de un restaurant deschis cam în drum pentru gustul meu. Şi acolo am făcut poze, deci toţi cei care au vrut să ne vadă ne-au văzut. Terminăm, petrec o oră minunată la Debenhams şi dăm să plecăm. Când să ieşim pe uşă un paznic sau bodyguard ne spune că nu putem pleca până nu ştergem pozele. What? În primul rând că ne-am făcut poze nouă şi nu la magazine sau la mall. Prietenul meu se albise un pic, nu de alta dar aparatul e scumpuţ şi dacă se ajungea la ceva nasol...oricum îl strângea la piept ca pe "Sfintele moaşte" (nu mă înjuraţi este expresia lui). Eu am început să mă cert. Veşnicele "Să vină patronul", "Nu vorbesc cu tine, vreau să vorbesc cu şeful tău"... După vreo 10 minute în care se strânseseră în jurul nostru ca la urs, că doar ce fac cei care populează mall-urile, aşteaptă o astfel de scenă ca să aibă ce povesti acasă, vine un omuleţ micuţ care cică e şeful. Îi explic, mă ofer să îi arat pozele, părea că înţelege. Când prietenul meu scapă păsărica: ea lucrează în presă. Eu mă uit la el cu o faţă care spunea: idiotule în cazul ăsta a lucra în presă e mai rău, nu mai bine. Începe respectivul că îmi trebuia o aprobare, că să arat legitimaţia...WHAT? Nu arat nimic, mă enervez, îl iau pe prietenul meu de mână şi ieşim din mall. Omuletele cu gura mare la noi. Îl înjur şi plecăm. În taxi am râs şi apoi ne-am dus la o terasă unde i-am povestit şi lui Alin.

Acum am şi eu trei întrebări:

1. De ce nu ai voie să te fotografiezi în mall?

2. Acum că toată lumea are măcar un aparat digital, de ce nu renunţă la această regulă stupidă?

3. Mai există vreun Debenhams în Bucureşti?