Translate

October 28, 2013

La plimbare prin Bruxelles

Dragilor,

nu am mai dat pe aici de aşa de multă vreme că blogger m-a şi scos şi a uitat parola :)
Zilele aici sunt cam plictisitoare, e frig, plouă mai tot timpul aşa că nu prea am mai avut chef de ieşit sau de vizitat. Deci au cam lipsit subiectele de pus pe blog. Plus că după drumul din România nu prea eram doritori să ne urcăm iarăși în maşină să pornim la drum.
Arlonul e un oraş mort, dacă se întâmplă ceva aici probabil că ştiu doar locuitorii şi ţin secret. Luxemburgul e cam la fel. Rar aflu de ceva interesant şi fie am aflat prea târziu, fie nu e chiar atât de interesant... Comparat cu Dublinul sau chiar Bucureştiul, Luxemburgul e un oraş trist şi părăsit. Nu ştiu exact cu ce îşi ocupă timpul cei care trăiesc aici, în afară de mers la restaurant, deci nici noi nu prea avem multe chestii pe agendă.
Aşa o fi anotimpul ăsta, că din decembrie încep Târgurile de Crăciun şi poate se mai animă atmosfera.
În fine, sâmbătă, că v-am mai zis aici duminica e o zi moartă, am plecat la Bruxelles. Nu e capitala Belgiei un oraş de vizitat, dar e la doar 2 ore şi ceva de condus şi are chestii pe care nu le-am vizitat.
Aşa de plictisiți am fost că nici aparatul foto nu l-am luat cu noi şi am făcut poze cu telefonul, că evident cheful de poze nu ne-a lipsit.
Așadar sâmbătă dimineață ne-am urcat în maşină şi am plecat la Bruxelles. În plan era un restaurant libanez ce trebuia punctat şi dacă mai rămânea timp, Atomium.
Restaurantul nu m-a dat pe spate. Humusul era chiar mai ciudat decât la turci în Bucureşti şi nu se compara cu humusul libanezilor din Bucureşti. Salata aceea de vinete avea un gust ciudat... în fine. Știți chestia aia cu la pomul lăudat? Ei fix aşa a fost. Decorul era libanez, chelnerul era libanez, dar am mâncat mâncare libanează şi mai bună în viața asta. Dacă e să rezumăm cumva.
Așadar cu burțile pline am pornit spre centru. Ne-am învârtit pe acolo, am căutat Pişărcosul să vedem ce vestimentație mai avea şi am plecat spre Atomium.
Era prea târziu, nu am mai urcat, nu am găsit deschisă nici Mica Europă, aşa că am băut o bere la umbra atomului, am făcut poze şi am condus înapoi spre casă.
De ce am ales să scriu despre asta? Pentru că de la Arlon la Bruxelles sunt cam 200 de km ce se fac în cam două ore. Evident pe autostradă. De la Iaşi la Voroneţ sunt 150 de km pe care îi faci în trei ore. Când ieșenii mei vor putea face o plimbare de o zi la mănăstirile din nordul Moldovei doar aşa pentru că au auzit de un restaurant bun în Gura Humorului?
Raluca sunt. Vă las cu poze
Piaţa Mare din Bruxelles 
Manneken Pis 
Eu şi Pisarcosul 
Vitrina unei ciocolaterii din Bruxelles 
Prețurile unei ciocolaterii din Bruxelles 
Figurine de desene animate din lemn 
Cățel în magazinul Tintin 
Tintin care vă poftește în magazinul lui 
Magazinul Tintin
Practic tot ce era în magazinul acela era despre sau cu Tintin 
Un ştrumf mare în faţa unui magazin numai despre ştrumfi 
Toamna la Bruxelles 
Eu ca boschetarii 
Eu şi Atomium 
Atomium 
Atomium 
Atomium 
Noi şi Atomium 
O ultima privire spre Atomium. Nu am înţeles de ce era atâta lume acolo, poate la o viitoare vizita voi reuși să intru şi vă povestesc.

No comments:

There was an error in this gadget