Translate

September 8, 2007

Brosa

cred ca e singura amintire pe care o am de la ambele bunici. Cea de pe mama mi-a daruit cea mai discreta si mai frumoasa broasa ever, pe care o am si acum(acasa la Iasi), iar bunica de pe tata m-a invatat sa port o brosa. Parca imi amintesc cand imi spunea ca se poarta la taior, niciodata la sacou, nu pe poarta pe materiale fine ca matasea si nici pe cele care ar putea fi usor gaurite. Totdeauna purta brose, de cele mai multe ori prea incarcate, credeam eu, si m-a incurajat sa port si eu.
Cand eram mica aveam o intreaga colectie de brose cu tot felul de animalute, in special caini si pisici. Din alea din lemn sau plastic colorate. Cred ca prima mea brosa decenta era o vacuta. O mai am si acum. Portocalie cu puncte rosii, negre si albe. Cand am mai crescut mi-a dat in dar bunica de pe mama brosa de care vorbeam mai sus. E o stea de mare stilizata, din argint cu pierticele. Are incuietoare de siguranta si nu e chicioasa deloc. Desi in capul meu pietre cam egal chici. O am acasa la Iasi intr-o cutie pe care mi-a facut-o bunicul de pe tata.
Imi amintesc si acum cand se purtau brosele alea in forma de soparla...oribile...avea si mama una si tin perfect minte ca nu a purtat-o niciodata, cred ca era cadou...
Apoi cand am crescut purtam insigne, la geaca de blugi, evident. Le schimbam cam o data la o saptamana, iar cand au aparut alea doar cu un ac am fost foarte mandra de ele. Imi luasem mai multe din Batman... Nu stiu in schimb de ce nu prea mi-au placut alea mari. Am si acum mai multe da le-am pus pe o palarie...

Si de la Budapesta mi-am luat o brosa cu Mos Craciun, ca doar de, era Craciunul. La Bucuresti, cand am descoperit eu Meli Melo mi-am mai cumparat o brasca testoasa....iar azi mi-am cumparat doua lighioane...


Cred ca in mintea mea inca mai sunt copil...si sincer nu cred ca voi vrea sa cresc vreodata...
There was an error in this gadget