Translate

June 11, 2011

1001 Nopţi

Nu ştiu câţi dintre voi mă ştiu ca o mare consumatoare de humus, de salată de vinete, de narghilele şi de baclavale sau alte bunătăţi dulci... Da probabil nu e greu să deduceţi treaba asta pentru că am fost în Istanbul şi m-a cucerit iremediabil, v-am recomandat la un moment dat Divanul şi cred că v-am vorbit şi de Piccolo Mondo pe undeva pe aici. Ei bine uitaţi şi de Divan, care e aglomerat mai tot timpul şi de Piccolo Mondo, unde chelnerii practic îţi sufla în mâncare şi mergeţi la 1001 Nopţi... Da repede până nu află lumea de el şi va trebui să vă faceţi rezervare cu mult timp înainte:D
Fără glumă acum. În fosta casă a Mariei Tănase, din apropierea centrului vechi s-a deschis acest restaurant cu specific libanez. Pe lângă preparatele culinare pentru care eu una visez încă, deşi l-am vizitat ieri, decorul îţi taie răsuflarea... Nu mai ştii ce să admiri întâi sau ce să analizezi în detaliu sau, dacă eşti genul meu, ce să fotografiezi mai întâi. Eu mă imaginez data viitoare savurând o narghilea pe canapelele de la etaj...
Da totuşi să vă spun şi vreo două vorbe concrete. Aşadar Restaurantul se află pe strada Ion Brezoianu la numărul 18. Dacă nu ştiţi strada e cea din faţa Mc-ului de la Cişmigiu sau pentru împătimiţii de fotbal, tot pe strada aia era acum vreo 6 ani magazinul Steaua. Pentru mine e simplu de ajuns 69 sau 85, dar chiar dacă acum vizualizaţi strada şi probabil deja cautaţi linii RATB, pentru că nu se parchează în zonă, vă salvez eu: restaurantul are parcare de 60 de locuri, păzită, undeva în apropiere. Practic ajungi în faţa restaurantului, claxonezi şi cineva îţi va parca maşina. Sau poate nu ai încredere, că vorbim totuşi de Românica, ţi se va indica locaţia parcării. Da totuşi sunt 60 de locuri...
Şi intri şi la etaj dai de acest separeu...ei aici mă văd eu cu narghileaua...
Ea este o cadână, vorbim totuşi de 1001 nopţi...
Puteam eu să nu mă bag într-o poză?
Aşa arată etajul, din păcate nu am fotografiat şi parterul, dar vă asigur că e la fel de spectaculos,
dar dacă totuşi ai venit pentru restaurant şi nu pentru decoraţiuni, eu îţi recomand humusul, care parcă e mai fin decât în alte părţi şi o treabă pe bază de nucă, Muhamara se cheamă, tot un aperitiv
Ce este interesant la acest restaurant şi recunosc eu una nu am mai văzut este Meniul de prânz. Practic cu 27 de lei mănânci un aperitiv şi un fel principal. Şi vă asigur că e multă mâncare. Băuturile şi deserturile nu intră în acest preţ, dar puteţi consulta meniul, aici. Am văzut că au şi card de fidelizare, nu ştiu sincer ce face, dar îl vreau:D
Acesta este un desert. Răducu siiigur pe tine te nimeresc cu el. E îngheţată de vanilie, cu diverse fructe şi apă de trandafiri. Am luat vreo două guri special pentru tine. Se cheamă Buj al Arab...e delicios...
Şi dacă sunteţi un împătimit al cocktailurilor am înţeles că aveţi de unde alege şi că barmanul ar fi faimos pentru aşa ceva...
Nu ştiu cât am reuşit să vă conving, dar dacă mergeţi acolo sunaţi-mă şi pe mine...eu aş merge zilnic:D

2 comments:

elizachi said...

nici eu nu stiu la ce foloseste cardul de fidelitate, dar sigur voi avea nevoie de unul :) promit sa ma duc si cind se intimpla sa-ti dau de stire chiar daca vei fi in Dublin (sîc!)

Raluk said...

da trebuie sa ne facem clienti fideli acolo:D...oricum din Dublin te voi invidia maxim