Translate

January 19, 2016

România - Luxembourg/Belgia diferențe sau de ce nu ne întoarcem încă acasă

Dragilor,

noi suntem din categoria românilor care vor cândva să se întoarcă acasă. E o opțiune păcătoasă pentru că ești cumva în două luntre. Muncești să o duci mai bine, să îți faci o carieră, îți faci o casă, îți crești copii într-un sistem, dar cumva cu jumătate de măsură și cu gândul că faci totul pentru acea zi când vei spune STOP și vei pleca acasă. Pentru că oricât de gri ar fi acum România, e locul de care ne e dor din ce în ce mai mult.
Și eu una recunosc că în taină caut momentul și opțiunile de a reveni. Așa că tot căutând am dat recent peste o emisiune la TVR cu românii care s-au întors în România. Se numește ”A doua emigrare” și în fiecare ediție sunt prezentate două sau trei cazuri. E interesant să vezi că alții și-au făcut curaj și au reușit, sau nu.
Însă cum visam eu mai bine, ba ochisem și o căsuță frumoasă pe un deal al Iasului, vine iarna. Am așteptat-o de sărbători, dar ea s-a gândit să vină în Ianuarie. Bun și așa!
Știam că vine cu vreo două zile înainte, ne-o confirmaseră și prezența a tot felul de utilaje pe străzi, anunțase și la meteo, ne luasem și florile în casă. Așa că iarna a venit, a nins vreo două zile jumătate, am deszăpezit aleea și curtea de vreo două ori și aia a fost. Da, a întârziat într-o seară trenul cu jumătate de oră, da nimeni nu s-a ofticat, chiar dacă întârzierea nu era cauzată de vreme ci de proasta lor organizare. În rest autostrada a fost ”la negru” încă din primele ore, iar drumurile lăturalnice, așa-zisele drumuri de tractoare au fost eliberate a doua zi, într-o sâmbătă.
Nici vorbă de închis școli, nici vorbă de deszăpezit mașini cu orele, nici vorbă de întârzieri la trenuri de peste 100 de minute, așa cum am văzut că s-a întâmplat în România.
Poate o fi nins mai puțin decât în România, dar experiența îmi spune că pur și simplu luxemburghezii au anticipat zăpada și s-au pregătit. Cu două zile înainte au început să dea cu ceva pe șosele, în curbe sau la deal au pus cutii cu sare amestecată cu nisip și cu o lopată atașată (care nu s-a furat), când a început să ningă au trecut mai des cu plugurile, iar pe autostradă mergeau câte trei pluguri odată pentru a cutăța ambele benzi, ba și banda de siguranță. Ba într-o seară a înghețat și noi eram în vizită la prieteni și ne-am temut că nu mai ajungem acasă. Da de unde? Autostrada arăta de parcă ar fi avut încălzire pe sub asfalt. Nu știu cum au făcut, dar ne-am simțit în siguranță. E drept că viteza maxima pe autostradă în acea noapte a fost 90 km/h, dar s-a circulat.
Nu vă dau link-uri cu ce e în România, că știți voi mai bine. Probabil aș fi rămas izolată în căzuța mea pe un deal al Iasului și azi, a treia zi după ninsoare.
Cumva aici lucrurile merg și vă rog să mă credeți că per total ei sunt mai proști decât noi. Însă în cazuri din astea te gândești de două ori ce preferi. Deocamdată pentru noi e ok aici, însă a visa e gratuit!
Dacă v-a plăcut articolul, vă aştept cu un like pe facebook.com/Dichisuriro
Raluca

No comments:

There was an error in this gadget