Ma intreb ce te-ar putea determina sa iti pui capat zilelor? Bine cand eram mica si proasta si eu am luat in considerare aceasta solutie pentru ca ma despartisem de prietenul din acea parioada, da cand ai 25 de ani, casa, bani si un viitor cat de cat? Totdeauna am zis ca e vorba de moment, de un moment de slabiciune, mai exact. Un moment prin care toti am trecut cu siguranta, dar caruia doar putini i-au cazut prada... (Am avut un prieten care s-a sinucis, dar chiar si dupa atata timp e extrem de dureros sa vorbesc despre asta...)
Nu stiu daca neaparat legat de subiectul sinuciderilor, azi am aflat ca o fata de doar 25 de ani are cancer la san. Ba mai mult o alta fata la 31 are ciroza... Dintr-o data prostiile mele de la serviciu, prostiile mele de acasa sau prostiile mele in general palesc. Dintr-o data ma gandesc serios ca viata poate fi de o mie de ori mai grea si mai brutala si ca orice nu te doboara te face mai puternic. Ma intreb, oare cum va fi mai puternica fata de 25 de ani mutilata pe viata sau cea de 31 pedepsita sa tina regim toata viata? Ma intreb daca toate au o legatura sau pur si simplu o fortez eu dintr-o pasiune bolnava pentru stiri?
Cand am vorbit azi cu mama, mi-a spus ca viata e frumoasa si ca merita traita cu orice riscuri...cateodata as vrea sa cred asta si sa ma las prada celor mai ascunse trairi, ca de exemplu sa ma urc in masina si sa o tai la mare sau sa nu ma mai chinui in job-ul asta de kkt si sa imi fac propriul post de radio sau propria firma. Nu inteleg de ce suntem cumva supusi rigorilor societatii sau a propriilor convingeri. Stiu ca nu as face nimic din ce am scris mai sus pentru ca, cel putin in acest moment, ma simt cerebrala, dar daca? Daca toti ne-am baga picioarele si am parasi aceasta viata pe usa din dos? Ce ar mai fi?
Nu stiu daca neaparat legat de subiectul sinuciderilor, azi am aflat ca o fata de doar 25 de ani are cancer la san. Ba mai mult o alta fata la 31 are ciroza... Dintr-o data prostiile mele de la serviciu, prostiile mele de acasa sau prostiile mele in general palesc. Dintr-o data ma gandesc serios ca viata poate fi de o mie de ori mai grea si mai brutala si ca orice nu te doboara te face mai puternic. Ma intreb, oare cum va fi mai puternica fata de 25 de ani mutilata pe viata sau cea de 31 pedepsita sa tina regim toata viata? Ma intreb daca toate au o legatura sau pur si simplu o fortez eu dintr-o pasiune bolnava pentru stiri?
Cand am vorbit azi cu mama, mi-a spus ca viata e frumoasa si ca merita traita cu orice riscuri...cateodata as vrea sa cred asta si sa ma las prada celor mai ascunse trairi, ca de exemplu sa ma urc in masina si sa o tai la mare sau sa nu ma mai chinui in job-ul asta de kkt si sa imi fac propriul post de radio sau propria firma. Nu inteleg de ce suntem cumva supusi rigorilor societatii sau a propriilor convingeri. Stiu ca nu as face nimic din ce am scris mai sus pentru ca, cel putin in acest moment, ma simt cerebrala, dar daca? Daca toti ne-am baga picioarele si am parasi aceasta viata pe usa din dos? Ce ar mai fi?
No comments:
Post a Comment