Translate

November 7, 2015

Cireșe amare de Liliana Nechita - recenzie

Dragilor,

cred că am pus titlul prost, nu e o recenzie, sunt doar părerile mele despre carte. Vedeți voi, de când am început masterul am citit cel puțin 10 lucrări academice despre migrația din România. Lucrări bine documentate, dar sforăitoare. Lucrări care nu îmi spuneau nimic, nu îmi provocau nici o reacție.
Auzisem de această carte, dar cum nu îmi place să urmez trenduri nu am citit-o când s-a lansat. Și poate bine am făcut. Acum am privit-o cu ceva detașare, dar tot m-a răvășit. Da, ăsta e cuvântul, m-a răvășit.
Liliana Nechita e o femeie plecată în Italia de nevoie, pentru a-și întreține și ajuta familia, pentru a-și trimite copii la școală. Ea a răbdat pentru că nu a avut alternativă. Eu sunt diferită. Motivele pentru care am migrat sunt diferite, dar tot m-am identificat cu tot ce se scria acolo.
Nu cred că vă e nouă ideea asta a mea, că noi migranții gravităm între două lumi. Prima lume am lăsat-o în urmă, dar ea s-a transformat, viața și-a urmat cursul, prietenii s-au maturizat, au familii, joburi noi, pasiuni noi și nu foarte multe lucruri în comun, familia și-a continuat viața fără tine. Nu ai fost înlocuit, dar te simți ca și cum ai fi fost. Locurile, clădirile, camera, nu îmi mai spun nimic. Asta e pe de o parte, pe de alta e lumea nouă, în care încerci să îți faci un rost și de care vei fi privit totdeauna ca un tolerat. Nici obținerea unei noi cetățenii, nici mariajul cu un străin, nici anii de stat acolo nu te vor scoate din categoria, altora, a străinilor care nu sunt nativi. Și se observă, oricâte cursuri de dicție ai lua, oricât ți s-ar părea că te-ai adaptat, nu vei fi niciodată de-a lor. Pentru că nu ești și basta.
Și uite așa ești suspendat între două lumi.
Am cunoscut oameni care s-au întors în România și care s-au reintegrat, dar greu, aproape imposibil. Pare ciudat, dar totdeauna tânjești după ce ai pierdut, chiar dacă muncești cu anii pentru o reîntoarcere și o visezi constant noaptea. Însă până atunci ești al nimănui și în același timp al tuturor.
Dacă migrația este subiectul care vă pasionează, trebuie să citiți cartea! Desigur lucrurile poate s-au schimbat. Poate românii nu mai sunt tratați ca servitori în Italia și ca zilieri în Spania, însă trăirile și zbaterile sunt aceleași, oricât de bine ai pleca.
Dacă v-a plăcut articolul, vă aştept cu un like pe facebook.com/Dichisuriro
Raluca

No comments:

There was an error in this gadget