Translate

October 10, 2008

Am tara pe care o merit

In ultima perioada ma tot implic in polemici idioate de dragul polemicii, polemici din care de cele mai multe ori nu iese nimic, dar ajung foarte repede la momentul critic in care o prietenie se poate rupe. A fost una pe blog acum cateva zile cu Andrei, iar ieri un alt prieten a incercat sa ma convinga de un anumit lucru. Nu sunt usor de convins, as spune mai degraba ca sunt omul care face pe dos tocmai pentru a vedea cum e. Si totusi respectivul continua. Si pentru ca degenerase in asa hal am decis sa spun ca el si sa gandesc ca mine si toata lumea sa fie fericita. Alin a zis ca desteptul cedeaza primul, eu nu vreau sa merg pana acolo. Subiectul era nivelul de trai din Romania si ce fain ar fi sa emigram. Ei uite ca eu nu consider fain sa emigram. Nu vreau sa plec din Romania si cu atat mai mult nu simpatizez cu cei care vor sa o faca. Sa facem o distinctie aici, e cumva ok sa pleci la studii pentru o perioada, sa pleci cu un anumit scop pentru o perioada determinata, da nu despre asta era vorba. Momentul critic a fost cand prietenul meu a zis "Pai sa stii ca tu ai tara pe care o meriti". Tonul cu care a zis-o m-ar fi facut in alte circumstante sa ma ridic si sa plec sau pentru ca eram la mine acasa l-as fi dat afara. Da e un baiat bun, un prieten devotat si nu merita sa ne certam de la atata lucru. Si pentru ca in astfel de situatii am tendinta sa te bat cu propriile argumente, l-am facut sa inteleaga cumva ca el ar pleca din tara pentru ca e o fita acum sa pleci din tara. Serviciu bun are, plateste o chirie modica undeva in centru, are o prietena draguta care la fel castiga bine si vrea sa isi ia casa. Astea pe plan material. Nu este asuprit in nici un fel, isi poate exprima ideile si valorile cu voce tare si nu ii da nimeni in cap. Poate avansa in cariera. Ok nu castiga aceeasi bani pe care i-ar putea castiga in America, da nici nu a trait o luna acolo sa vada daca respectivii bani i-ar ajunge de chirie, masina, mancare... Pai si atunci ce motive ar avea? Cu el a fost remiza. Da mi-a ramas in cap fraza lui - Ai tara pe care o meriti - si la urma urmei ce e asa de rau la tara asta?

8 comments:

andruska said...

Fara intentia de a incepe o discutie polemica :) lasa-ma sa nu fiu de acord cu inceputul postului :)
Raluca, unii din noi cred ca o dicutie polemica duce la cearta pentru ca asa am fost invatati sa gindim (apropo de tzara pe care o meritam). Dar o discutie polemica, fie ea cu ironii samd, nu are nici o legatura cu cearta. Eu am vazut oameni (vestici, e drept) cu pareri total opuse, care vorbeau ore intregi, incercind fiecare sa-l convinga pe celalalt cu propriile argumente. Desigur ca erau si ironici unul cu celalalt. Dar dupa aia au ajuns la concluzia ca au opinii total contrare, ca vad viata in mod diferit, si au mers la baut. Eu cred ca asa trebuie sa fie, si asa incerc sa fac si eu. A discuta in contradictoriu, a-l ironiza pe celalalt si a te ironiza (mie imi place ironia, atita atimp cit cuvintele au bun simt, doar bascalia o urasc) NU inseamna a te certa si NU inseamna a strica prietenii. Evident ca e o prostie sa te certi cu cineva doar pentru ca ai discutat - fie si dur - in contradictoriu. Dar asta e tocmai pentru ca discutia polemica nu are nimic de a face cu prietenia. Stiu din proprie experienta ca e greu de inteles - pina nu practici asa ceva nu poti intelege, pentru ca, repet, asa am fost invatati noi in sistemul in care am trait (inainte si dupa revolutie). Un alt exemplu de cit de rahat e Romania :)
Asa ca iti pot garanta ca orice discutie polemica am avea (si mie IMI PLAC DISCUTIILE POLEMICE), atita timp cit nu ne injuram putem sa fim cit de duri unul cu altul, ca pentru mine asta nu are nici o legatura cu prietenia noastra.
Cit priveste celalalt subiect, evident ca sint de partea acelui prieten de al tau si impotriva ta :) Consider sus si tare ca Romania e de rahat si ca trebuie parasita cit mai repede posibil. Nu e vorba doar de bani aici. E vorba de atmosfera si de nesimtire. De fiecare data cind vin in Romania cu masina, mirlania ma intimpina de la granita si nu ma lasa in pace decit dupa ce trec iar granita. E vorba de un intreg sistem politico-social-moral invechit in rele (vezi cazul elevilor de la Murgoci, de pilda; vezi faptul ca nu-ti poti opera mama fara sa dai in dreapta si in stinga la medici, asistente si brancardieri; vezi faptul ca trebuie sa dai spaga la scoala, primarie, minister etc.; vezi faptul ca iti strici masina pe drumurile patriei; vezi mirlania din tramvai, autobuz si tren; vezi birfa - da, pe unde am umblat nu am auzit nicaieri pamenii sa birfeasca asa cum sint in stare romanii; nu mai continui, ca imi creste tensiunea). Ma opresc aici, ca sa nu te "superi" pe mine :)
Numai pupaciuni si plecaciuni,
Eu :)

Raluk said...

Andrei, scuze da chiar nu pot fi de acord cu tine nici macar un pic. Nu cred ca ai invatat in Romania sa polemizezi, pentru ca pur si simplu la noi nu se polemizeaza. Deci daca polemica duce la cearta nu e urma traiului sau a edicatiei din Romania. Apoi in polemica de pe blogul tau am cedat si mi-am inghitit cuvintele pentru ca as fi spus lucruri mai nasoale decat "vorbesti ca sa te afli in treaba" si evident am fi ajuns la cearta, in conditiile in care si expresia de mai sus te-a deranjat(sau ma rog te-a deranjat pentru ca a deranjat-o pe Alina). Nu pot sa te fac sa vezi si o parte intermediara si nici nu am chef sa o fac, daca tu alegi sa gandesti in alb si negur e doar optiunea ta si a nimanui altcuiva. Sa explic si asta. Nu ai vrut in ruptul capului sa iei in considerare varianta unei neintelegeri in treaba cu evreii. Normal ca nu ar fi de acord cu persecutarea femeilor, da esti tu suta la suta sigur ca alea sunt persecutate si ca Alina nu a inteles altceva? Sa iti spun si de ce cred eu asta, pentru ca Oana, al doilea om prezent la discutie are alta parere. Discutia despre Romania am impresia ca am mai purtat-o. E clar ca eu am ales sa schimb sistemul dinauntru(daca pot). Poate sunt unul din aia 100 de prosti care mai cred ca se poate schimba ceva... Stiu sigur ca fiecare tara are problemele ei si orice om ajuns intr-o tara straina poate nu se confrunta cu probleme ca sosele, mita si indiferenta, dar cu siguranta are probleme. Nu ma va convinge nimeni ca odata emigrat totul este lapte si miere. Stiu cel putin doua persoane care mi-au spus ca totul nu e chiar asa cum il vedem noi din Romania si ca, desi una e plecata de curand, s-ar intoarce si maine in tara. Si nu ma refer la persoane casatorite cu cetateni straini, care sa spunem ca au un plus prin chestia asta. Asa cum am spus in post nu am nimic impotriva unei plecari din tara pentru un timp determinat, dar sa emigrez e deja prea mult. Sa iti spun o faza din radio pe care o interpretezi cum vrei. La Iasi era un tip prost, putin educat si pe alocuri agramat. Cand am intrat in radio nu am avut nimic ce invata de la el. Si totusi el avea ascultatori asa cum aveam si noi ceilalti cu o facultate in spate si cu un limbaj cat de cat. Pentru 100 de oameni care i-am fi adus noi sa il conteste erau 100 care il aplaudau. Asa si noi oricate argumente contra ai aduce tu Romaniei, eu ti-as aduce pro. Desigur ca si ascultatorii, argumentele pot fi bune sau proaste, pot tine de trecutul nostru si de educatie. Nu vreau sa intelegi altceva ci ca principalul argument pro al meu este ca aici sunt parintii si prietenii mei, in timp ce chiar tu ziceai ca daca nu ar fi pentru bunica ta nu ai mai trece pe aici. Asa cum am scris si pe blogul tau, mie imi esti tare drag, si as prefera sa nu ne certam vreodata. Normal ca fiecare are opiniile lui, ca si cu prietenul despre care scriam in post prefer sa ramanem prieteni...

andruska said...

La treaba cu comunitatile inchise nu vreau sa renunt din motive bine intemeiate. Eu am pornit in acel post de la intimplarea povestita de Alina pentru a discuta o chestiune de principiu. Intimplarea povestita de Alina era deci un pretext. Daca ai urmari comentariile, ai vedea ca problema a fost pusa in dezbateri la modul general. Deci chiar sa fi inteles Alina gresit, problema generala ramine. Iar aici (in problema comunitatilor inchise, ne-liberale) ma pricep: pe asta citesc de doi ani, intrucit cu asta imi dau doctoratul :)
Asa ca vezi tu, imi e greu sa renunt la ideile pe care mi le-am facut muncind o groaza. E ca si cum m-as apuca eu acuma sa ii explic lui Alin care-i treaba cu traducerea automata, sau cum m-as apuca eu acuma sa iti spun tie ca habar nu ai sa faci stiri pentru radio :)
Cit despre Oana (care considera ca fiecare traditie are dreptul ei la viata, indiferent cum isi trateaza membrii ei) - m-as bucura daca ai citi ultimul ei comentariu si raspunsul meu. Ai vedea in raspunsul meu ca am intilnit face to face o fata mutilata de comunitatea ei (e vorba de taierea clitorisului) pe motive de traditie religioasa, si multe altele. Dupa asemenea experiente, cam greu sa ramii imperturbabil la asemenea chestii.
Cit despre Romania... Vorba ta, nu ne putem convinge unul pe altul. Doar un singur lucru. Mi-ai povestit de o persoana care spunea ca s-ar intoarce si acum. Nu stiu despre cine e vorba, si nici nu are importanta. Dar am auzit si eu O GROAZA de asemenea persoane vorbind astfel. Si persoanele astea ma enerveaza cel mai mult. De ce nu se intorc? Daca tot spun cit de rau le e "afara", de ce nu se intorc imediat, ca romanica ii primeste rapid :)

Raluk said...

Pai atunci inseamna ca sunt de acord cu tine, pentru ca nici eu nu sunt de acord cu mutilarea, ingradirea sau limitarea femeii de orice fel. Ori tu aveai ca titlu amish in buricul budapestei si in post vorbeai tot despre asta. De unde sa stiu eu ca tu de fapt vrei sa vorbesti despre drepturile femeii. Ca ti-as fi fost alaturi, ca si eu pe aici ce discutii am pe drepturile femeilor...intr-un radio in care suntem doar doua...de nu iti vine sa crezi. Da chiar si asa trebuie studiata problema. Nu este suficient sa te revolte o chestie. Ca si pe mine ma revolta barbatii care isi bat femeile (si sa nu spui ca ele sunt proaste ca stau, eu ma refer la barbatii care se cred mai presus de o alta fiinta si isi permit sa dea in ea)sau in comunism m-ar fi revoltat interzicerea avortului... Apoi cu fata mutilata doar ai intalnit-o intamplator sau ai si discutat cu ea. Ma intereseaza daca la vremea respectiva ea si evident femeile din comunitatea ei considerau acest ritual ca normal sau se revolta vreouna. Ca citesc acum o carte in care este descrisa ceremonia legarii picioarelor la chinezi chiar de o femeie care a trecut prin asta. Din afara pare ingrozitor mai ales ca daca dai un search gasesti si cum arata respectivele picioare dupa legare, dar povestea ei, tocmai pentru ca era de acolo si pentru ca legarea picioarelor era ceva ce trebuia sa se intample, povestea ei pare umana, daca poti sa iti dai seama. Cand ne vedem ti-o dau sa vezi si tu despre ce vorbesc...
Cat depsre persoanele plecate din tara, una e pe cale sa se intoarca, iar a doua care iti repet a ajuns acolo relativ recent (si daca te chinui putin iti dai seama si despre cine vorbesc) mi-a zis ca nu planuieste sa stea o perioada nelimitata. Deci sunt si dintr-astia... Acum probabil ca conteaza si cum te duci acolo, ca vorbeam cu Alin (altul caruia ii tataie curu) ca el daca ar ajunge in America ar avea casa si masina de la firma si banii ar fi frumosi. Deci nu ar trebui sa imparta pizza ca sa traiasca. Da chiar si asa ce te faci cu dorul de acasa si de persoanele dragi...

andruska said...

"Amish Paradise" era de fapt un titlu ironic pornit de la piesa lui Weird Al Yankovic. Era un titlu menit sa atraga atentia. Era singura trimitere la Amish, dar cu siguranta e vina mea ca nu am spus mai explicit treaba asta.
Postul NU era despre Amish, ci despre evreii ultraortodocsi. Problema e ca ei nu isi lasa copiii sa interactioneze cu alti copii ne-ultraortodocsi, fetitele fac foarte putina scoala, iar baietii fac si ciclul superior, dar aici invata doar citirea Torei. Si, evident, nu sint lasati sa iasa "afara". M-am interesat, am citit despre asta si chiar asa este. De asemenea, acesti evrei ultraortodocsi (apropo, Amish nu sint evrei, ci crestini anabaptisti) nu isi lasa femeile sa iasa din casa.
Acuma, parerea mea (care nu este singulara, ci se inscrie intr-un curent solid) este ca mutilarea nu poate fi doar fizica, ci si psihica. Daca educi o fetita doar in primii patru sau sase ani de scoala, o tii in casa toata viata si o casatoresti la 16 ani, daca e invatata de mica sa fie supusa, ce fel de om va deveni? Este vorba de o mutilare psihica. Si asta facuta de barbati. Desigur, femeia poate spune ca ei i se par normale acele lucruri - dar crezi ca daca ar iesi citeva luni sa vada lumea ar mai spune la fel?
Ma rog, nu vreau sa continui polemica aici, voiam doar sa iti explic care sint motivele mele pentru a crede ceea ce cred. Colega de care vorbeam este dintr-un trib din Africa, unde se practica cliterodectomia (inca de la o virsta frageda) pe motive religioase ("puritate", etc.) si culturale (eliminindu-se posibilitatea femeii de a simti placerea sexuala, se elimina posibilitatea ca ea sa isi insele barbatul!!!!). De ce nu le taie si ouale barbatilor nu ma intreba, ca nu stiu :) Perpetuarea speciei, probabil :) Saraca fata a patit la fel. Singura cale sa plece din comunitatea aia a fost sa se faca calugarita catolica. Cu ajutorul bisericii catolice a putut sa mearga la scoala si in final sa ajunga aici... Cam asta e... Nu stiu mai multe, nimeni nu are curajul sa o intrebe asta, iti dai seama. Si ceea ce stiu nu mi-a spus ea, ci am auzit de la o tipa care ii era mai apropiata. Insa mi se pare credibil, tinind cont ca (1) triburi care practica cliterodectomia exista in Africa pe scala larga; (2) la fiecare curs cind venea vorba despre drepturile femeilor sarea ca arsa si era foarte enervata. Era cam la fel de feminista ca si tipele de la gender, desi parca, datorita religiei catolice probabil, nu ura la fel de mult barbatii :)

Raluk said...

Deci iarasi din povesti, credibile sau nu. Adica e ceva sa poti spune ca ai avut o colega mutilata in acest fel, dar totusi nu poti spune ca ai cunoscut-o asa de bine cum ma cunosti pe mine sau pe Alin. Nu contest ca exista o fata in facultatea ta si ca probabil ai mai multe cunostinte pe tema asta, doar pentru ca ai vazut pe cineva de aproape, dar trebuie sa recunosti ca am dreptul la o urma de indoiala. Nu vreau sa par Toma Necredinciosul si pana nu vad nu cred, dar in comentarul tau la comentariul Oanei spui: "Eu am avut o colega care a patit asa ceva (dupa cum vezi, habar n-am despre ce vorbesc). Asta inseamna mutilare (era si parerea ei)" dar de la a avea o colega cu care recunosti ca nu ai vorbit pe tema asta si pana la a spune ca pentru ca ai avut o colega chiar stii despre ce vorbesti e cam mult. Am citit ce a scris Oana si ce i-ai raspuns tu. Mie mi se parea ca Oana merge pe linia pe care am mers si eu. Adica sa pornesti o discutie de la un subiect pe care il stii din povesti, adica fara sa fi cercetat tu, e ciudat. (Si sa stii ca eu una aplic cu succes informatia din cel putin doua surse, apropo de intrebarea ta adresata Oanei "Tu spui ca pina nu investighezi personal ceva nu poti vorbi. Hai serios, Oana. Tu, ca jurnalist, ai facut intotdeauna asa? Nu cred." E adevarat ca eu nu sunt pe teren si deci nu pot investiga ceva, dar chiar si acest nu cred mi se pare de o autosuficienta iesita din comun. E adevarat si tu ai facut presa in Iasi si Oana face acum, dar nu poti spune cu siguranta ca nu crezi...)(Desigur vei spune ca si tu ai prmit informatia dintr-o sursa sigura(Alina)si ai publicat-o la fel cum fac si jurnalistii, numai ca in jurnalism e nevoie de minim doua surse, cel putin in jurnalismul corect pe care vreau sa il practic eu. Sa iti dau un exemplu: izbucneste un incendiu, primesc informatia de la un ascultator, nu o dau pe post pana nu am confirmata stirea de la ISU si pana nu am pe cineva cu mine in direct, pana ajunge reporterul meu acolo... Pentru ca eu ca vocea care se aude pe radio, nu pot sa spun ca a izbucnit un incendiu in zona X si sa revin mai tarziu cu amanunte...nu e etic si nici corect. Prefer sa intru mai tarziu cu informatia si sa am confirmarea, decat sa o dau si sa mi-o iau daca e gresita. Si cazuri sunt...parca la Antena au auntat ca a murit nu stiu cine si nu murise, e adevarat ca a murit a doua zi, da asta e cu totul atceva). Mie imi suna ca probele in instanta(cu siguranta ai vazut si tu asta in filme) care nu sunt acceptate decat daca sunt culese cu un mandat... Acum de cand am inceput sa vorbim aici am inteles ca tu de fapt porneai de la povestea Alinei si vroai sa dezbati drepturile femeilor, ca din postul tau nu am inteles asta. Si deci povestea Alinei isi pierdea din importanta pentru ca era doar un exemplu de la care incepeai tu un post... Eu am inteles ca tu condamni pe exact acei evrei din Budapesta, fara ca macar sa te interesezi daca sunt extremisti, daca isi tin femeile inchise si ale alea... Sunt de acord cu tine ca exista si mutilare psihica. Mie cumva mi se pare ca si in scoala comunista sa incerca asa ceva. Acum sa contesti autoritatea e ceva normal, da iti venea tie in clasele 1-4 sa iti contesti invatatoarea? (vorbesc de clasele 1-4 pentru ca pe mine revolutia m-a prins intr-a patra) Pe mine invatatoarea mea m-a torturat la propriu, ca nu stiam tabla inmultirii, ca nu stiam sa citesc(si uite ca acu din citire imi castig traiul),ca nu aveam fundite si multe altele. Si cand m-a tras de codite am fugit de la scoala la mama la serviciu. Ca a facut mama scandal e ceva, dar ca apoi i s-a atras atentia ca are un copil neastamparat, ce mai zici? De asta spun ca se incerca mutilarea psihica prin indoctrinare. Poate si de asta profesorii de la liceul din Braila cred ca s-a intors lumea pe dos ca un elev a avut indrazneala sa ii conteste. Mi-ar placea sa cred ca acum profesorii tineri sunt invatati sa fie prieteni cu elevii si sa nu se impuna prin forta(nu neaparat fizica), dar stiind cat au pupat si cat au plecat capul pentru un loc la catedra, imi e greu sa cred ca privesc astfel lucrurile... Si sa nu imi spui ca asa e in Romania... Apropo, mai bine vorbim pe mess la cat de repede imi scrii tu si la cat de repede iti raspund eu. Imi pare rau ca niciodata nu avem timp cand ne vedem sa vorbim...

andruska said...

De acord cu tine in ceea ce priveste mutilarea psihica din perioada comunista. In legatura cu confirmarea informatiei din mai multe surse, sint iarasi de acord. Sint mai putin de acord cu faptul ca eu nu m-as fi informat. Povestea Alinei insasi a venit ca o confirmare la ceea ce eu deja citisem in carti si pe internet (ca documentatie pentru doctorat), tocmai de aceea am si considerat ca e demna de mentionat pe blog . Cit despre Amish: Iulian, intr-un comment la postul meu, mi-a trimis o groaza de link-uri catre stilul de viata al Amish-ilor (desi, repet, eu vorbeam despre evreii ultraortodocsi). Am citit, m-am documentat, si parerea mea a ramas aceeasi. Daca vrei sa vezi despre ce e vorba - si daca ai destul timp si chef pentru asta :), poti vedea comentariile nr. 21-32 ale lui Iulian, si raspunsul meu in comentariul nr. 34
Cu fata aia, ai dreptate, exista cel putin posibilitatea de a nu fi adevarat ca ea atrecut prin asa ceva. Dar faptul ca astfel de fete au trecut prin aceasta experienta (si multe altele inca mai trec) este absolut adevarat, si poate fi confirmat de o groaza de studii. Repet, faptul ca se intimpla asta conteaza, si nu faptul daca X sau Y a patit-o.
In fine... mai discutam.
Diversitatea parerilor nu e un lucru rau, dimpotriva. Tocmai asta face diferenta intre o democratie liberala si o comunitate inchisa de care vorbim, unde diversitatea parerilor este, uneori, considerata o crima. Deci, traiasca exercitiul polemic!
(aaaaa... uitasem... stii, de pilda, ca in anumite state / comunitati homosexualitatea inca se mai pedepseste cu moartea? Serios!).

Raluk said...

Eu nu am spus ca tu nu te-ai informat pentru a scrie postul. Nici nu zic ca evrei ca cei despre care vorbesti tu nu exista in Budapesta. Iti repet eu din postul tau am inteles ca tu te referi fix la evreii pe care i-a vazut Alina, iar eu contestam fix asta. Nu ca nu ar exista, nu ca nu sunt de acord cu tine, ci iti spuneam doar sa te informezi tu. Plus ca si in primul comentariu ti-am zis ca era ciudat limbajul. Era clar ca tu in post condamnai chestia asta, dar si ca te credeai cumva superior ca te-ai nascut de o alta religie sau pentru ca ai o alta gandire sau mai stiu eu din ce motiv. Spuneam ca tratezi cumva subiectul cu superioritate pentru ca ai folosit niste expresii pe care in primul comentariu ti le-am si aratat.
Despre Amish nu am pomenit nimic, cel putin nu aici, la tine pe blog spuneam ca e putin ciudat sa faci o astfel de comparatie. Da trebuie sa recunosti si tu ca atunci cand ai scris postul nu erai la fel de informat ca dupa ce ai citit link-urile trimise de Iulian.
Cu fata din Africa, nu contest ca exista, nici macar nu contest ca exista o asemenea fata la tine in an, eu spuneam doar ca una e sa vorbesti cu cineva care a fost mutilat si alta e sa vorbesti din auzite, ba mai mult sa ii spui Oanei ca numai pentru ca ai fost coleg cu aia stii mai mult decat ea, care avea ca unica documentare internetul...desi cine stie poate o fi vreo femeie care a suferit asa ceva ratacita si prin Iasi...
Eu cred ca nu pe fata, dar si in Romania si chiar si in State si in orice tara homosexualii sunt inca torturati psihic. Probabil ca sunt si omorati prin alte parti ale lumii. Mie mi-a ramas pe creier ca in primii mei ani la radio am luat interviu unor homosexuali. Pe vremea cand nu era gay parade si Noemi care sa participe la Festivalul de la Mamaia, deci nu se vorbea deschis despre homosexuali si lesbiene. Oamenii aia erau normali ca mine si ca tine si totusi nimeni nu ii intelegea... Acum de cand m-am informat mi se pare o prostie sa nu recunosti homosexualitatea. Stiai ca sunt cupluri de homosexuali care stau inpreuna ani intregi si totusi daca unul se imbolnaveste sau moare celalalt nu are aceleasi drepturi pe care le-ar avea daca ar fi de sexe diferite? Stii ca si acum daca recunosti ca esti homosexual esti dat afara de la serviciu sau nu poti sta in chirie? Si crede-ma ca stiu despre ce vorbesc pentru ca in grupul de la radio este un tip homosexual care a fost dat afara din chirie pentru ca la el veneau mai mult baieti decat fete???

There was an error in this gadget